Modernizarea infrastructurii termice a municipiului Bacau tinde sa devina cel mai mare tun din istoria post-decembrista a urbei. Intre 2007 si 2011, de la faza studiului de fezabilitate la cea a proitectului tehnic, tevile ce alcatuiesc sistemul public de termoficare a Bacaului s-au "lungit" – in acte – cu zeci de kilometri. In bani, alungirea se traduce printr-o suma suplimentara de 15 milioane de euro, pe care municipalitatea bacauana urmeaza sa o suporte din propriul buget. Consiliul Local (CL) a aprobat, la mijlocul lui august, proiectul de hotarare vizand actualizarea devizului general si a indicatorilor tehnico-economici aferenti proiectului de retehnologizare a sistemului public de termoficare. La capatul "corectiilor" aplicate de edilii Bacaului se gasesc mai multe societati devenite, prin traditie, clientela politica ce-si duce veacul pe seama problemelor cu care se confrunta sistemul amintit.
Modernizarea retelei de tevi care alcatuiesc sistemul public de termoficare al Bacaului este una dintre cele mai mari afaceri cu bani publici derulata dupa Revolutie in municipiu. Costurile procesului de retehnologizare au suferit, in ultimii 4 ani, mai multe "rotunjiri", astfel incat reabilitarea infrastructurii de termoficare va costa municipalitatea bacauana o avere in toata regula.
In august 2011, in cadrul unei sedinte extraordinare a CL, alesii bacauanilor au aprobat un proiect de hotarare vizand actualizarea indicatorilor tehnico-economici ai programului de modernizare amintit. Proiectul de hotarare a trecut neobservat, niciunul dintre consilieri neridicand obiectii fata de informatiile inscrise in documente.
Astfel, conform proiectului aprobat pe 12 august de CL Bacau, devizul general al obiectivului de investitii "retehnologizarea sistemului de termoficare" a fost actualizat cu suma de aproximativ 60 de milioane de lei, bani ce urmeaza a fi suportati din bugetul local. Cele aproximativ 15 milioane de euro in plus au reprezentat, la data respectiva, o "surpriza" pentru oficialii din Primaria Bacau. Leonard Padureanu, administratorul public al municipiului, declara la acel moment cotidianului Desteptarea ca majorarea cu aproape 15 milioane de euro a devizului general a fost cauzata de faptul ca reteaua termica ce urmeaza sa fie supusa reabilitarii se intersecteaza cu proprietati private. "E adevarat, costul e mai mare. Si pe noi ne-a surprins aceasta diferenta, dar au aparut mai multe probleme care nu erau prevazute in SF-ul initial. Reteaua termica se intersecteaza cu proprietati private, a trebuit sa gasim solutii de deviere”, afirma Padureanu. Proiectul initiat de primarul Romeo Stavarache si aprobat de CL preciza, in expunerea de motive, ca intre studiul de fezabilitate si proiectul tehnic au aparut mai multe neconcordante.
"Fata de situatia din studiul de fezabilitate, aprobat prin HCL nr. 307/03.09.2010, in urma elaborarii proiectelor tehnice pentru reabilitarea retelelor de distributie au aparut modificari ale lungimilor de retele, respectiv a volumului de lucrari", sta scris in expunerea de motive.
Jonglerii cu SF-uri
Primul studiu de fezabilitate vizand reabilitarea retelelor termice secundare din Bacau a fost facut de o societate din… Bucuresti – ATH Energ SRL, pentru CET SA Bacau. In vara lui 2007, prin HCL nr. 276 din 31 iulie, CL Bacau si-a insusit studiul de fezabilitate elaborat de ATH Energ. (FACSIMIL 1) Conform documentului, valoarea totala a proiectului de modernizare a infrastructurii termice secundare se cifra – la momentul 2007 – la suma de 150,2 milioane lei cu tot cu TVA.
Studiul elaborat de ATH Energ a suferit mai multe actualizari, cauzate de diferiti factori, debransarea masiva a populatiei de la sistemul public de termoficare fiind unul dintre cei mai importanti.
Incepand cu 2009-2010, pe fir a intrat o alta societate specializata in proiecte de mediu si agreata de Ministerul Mediului – Ramboll. In parteneriat cu Fichtner si Interdevelopment, Ramboll a realizat un alt studiu de fezabilitate – de aceasta data pentru Primaria Bacau, titularul proiectului de retehnologizare a infrastructurii termice a municipiului.
Studiul intocmit de consultantul Ramboll a preluat studiul de fezabilitate elaborat de ATH Energ, insa cu "mici" modificari. Valoarea investitiei se cifra, in 2010, la peste 234,25 milioane lei cu tot cu TVA, asa cum reiese din HCL nr. 307/2010 invocata de administratorul public al municipiului Leonard Padureanu. (FACSIMIL 2)
Dupa actualizarea din 2010, a urmat actualizarea din 2011 care a "ridicat" valoarea indicatorilor tehnico-economici pana la suma de 349,56 de milioane lei cu tot cu TVA (peste 80 de milioane de euro). (FACSIMIL 3)
Retele mai lungi cu 11 kilometri
Modul in care tevile din subsolul Bacaului s-au lungit de la etapa SF la cea PTh ramane unul din misterele inca neelucidate ale administratiei Stavarache. Potrivit proiectului aprobat de CL Bacau la mijlocul lui august, proiectul de reabilitare a retelelor termice secundare vizeaza modernizarea a 62.766 de metri de tevi, fata de 51.455 de metri cat fusesera stabiliti in 2010. Diferenta de peste 10 kilometri a fost explicata de reprezentantii Primariei Bacau prin faptul ca tevile se intersectau cu mai multe proprietati private. In termeni procentuali, intr-un singur an tevile afectate proiectului de modernizare a infrastructurii secundare s-au lungit cu peste 20 la suta. Costul afectat lungirii va trebui suportat din bugetul local, fiind un cost neeligibil pe proiectul european derulat de municipalitatea bacauana si CET.
Clauze de confidentialitate
Reprezentantii societatilor care au elaborat studiul de fezabilitate (ATH Energ), respectiv care au oferit asistenta tehnica Primariei Bacau (Ramboll) au refuzat sa ofere detalii privitoare la contractele derulate cu municipalitatea bacauana. Cristian Athanasovici, directorul ATH Energ, a declarat ca nu poate oferi detalii fiind constrans de o clauza de confidentialitate existenta in contract.
"Eu nu am ce relatii sa dau, absolut niciun fel de relatii. Contractul si ceea ce am facut este confidential, asa ca luati legatura cu beneficiarul. Sa va spuna dansii ce au facut si cum au facut. Am fost in laboratorul unei lucrari si atat. Mi-am incheiat misiunea", a afirmat Athanasovici. El a adaugat ca nu are nicio informatie cu privire la modul in care s-au "lungit" tevile din studiul de fezabilitate elaborat de ATH Energ.
De celalata parte, Daniela Cancescu, directorul general al Ramboll Romania SRL, a comunicat cu jurnalistii Desteptarii prin… secretara. Aceasta din urma a declarat ca nu poate oferi informatii cu privire la contractul de asistenta tehnica derulat in Bacau de Ramboll, datele fiind "confidentiale". "Noi avem o clauza in contract care nu ne permite sa luam legatura direct cu publicatiile. Daca doriti detalii privitor la acest proiect va puteti adresa direct la autoritatea contractanta – Ministerul Mediului. Avem o clauza in contract care nu ne permite sa dam detalii. Sunt proiecte finantate de Uniunea Europeana si avem o clauza in contract care nu ne permite acest lucru", a afirmat secretara directorului Ramboll.
Cine sunt beneficiarii "lungirii"?
CL Bacau a aprobat „actualizarea” de 15 milioane de euro imediat dupa finalizarea licitatiei privind construirea celui de-al doilea grup de cogenerare. Conform datelor oficiale, licitatia a fost adjudecata de consortiul Elsaco – Branpis – Kawasaki, singurul ramas in cursa dupa descalificarea altor 3 asocieri de firme care au venit cu oferte consistente. Reactualizarea cu 15 milioane de euro a devizului general privind retehnologizarea retelelor termice secundare are legatura cu obiectul de activitate a societatilor Elsaco si Branpis.
Cea din urma este o abonata a contractelor cu CET Bacau. In asociere cu Segama si Multiservice, Branpis si-a adjudecat contractele privind modernizarea mai multor retele aferente unor puncte termice din municipiul Bacau. Asocierea de firme are mai multe legaturi in mediul politic local, indeosebi in sferele de influenta ale PSD si PNL.
Sistemul de termoficare e varza
Sistemul public de termoficare mai deserveste aproximativ o treime din populatia municipiului Bacau. Aproape 70 la suta dintre bacauani beneficiaza de surse independente de caldura, indeosebi centrale de apartament.
Potrivit unui studiu recent publicat de Institutul pentru Politici Publice, pierderile din sistemul de termoficare al Bacaului ating 40 la suta. In realitate – sustin fostii manageri ai CET SA Bacau – pierderile se cifreaza la 50-55 la suta. Reteaua de termoficare cuprinde peste 300 de kilometri de tevi si conducte. Pe fondul masivei debransari a populatiei, sistemul a devenit o adevarata gaura neagra in buzunarele contribuabililor, in special a celor care desi platesc taxe consistente nu beneficiaza de serviciile indoielnice ale CET-ului.
Licitatie bomba
Pe 7 octombrie, Primaria Bacau a lansat un anunt de participare vizand incredintarea unui contract de modernizare a infrastructurii termice secundare. Estimat de edili la 112,46 milioane lei (fara TVA), contractul vizeaza reabilitarea retelelor de la 26 de puncte termice si centrale termice existente in municipiul Bacau. Lucrarile au fost impartite in 5 loturi distincte. Exprimat in euro, valoarea cu tot cu TVA a contractului amintit atinge 33 de milioane. O suma enorma.
Model imprumutat de la Spitalul Municipal
Cresterea costurilor pe ruta SF – PTh a mai fost experimentata de municipalitatea bacauana la un alt proiect – cel al Spitalului Municipal. Astfel, asa cum dezvaluia cotidianul Desteptarea intr-o ancheta publicata nu cu mult timp in urma (n.r. – “Spitalul Municipal, pacientul incurabil al administratiei Stavarache”), costul spitalului a crescut de la 149,2 milioane lei (in toamna lui 2007) la peste 190 de milioane lei (in toamna lui 2008). Diferenta de 10 milioane de euro a fost motivata de edili prin faptul ca la proiectul tehnic au iesit in prim-plan cheltuieli care nu fusesera prevazute in studiul de fezabilitate. Consortiul Integrine – ICCO – Philips si-a adjudecat contractul de construire si dotare a spitalului in 2007, dupa care valoarea proiectului a fost “actualizata” cu peste 40 de milioane de lei.
Lucian Bogdanel
