Tescaniul, la ora adevarului

O obisnuita lansare de carte (Ioan Cozma, Tescani – file de monografie, Bacau, Ed. aEgal”, Col. aUniversum Bacoviensis”, 2009) s-a transformat antr-un minisimpozion pe tema istoriei locale, aflata adesea antre legenda si adevar. Vreme de aproape patru ore, an sala de concerte a Centrului de Cultura aDumitru si Alice Rosetti-Tescanu – George Enescu”, antr-o ambianta civilizata, s-a asistat/participat la o polemica menita sa fixeze un adevar: care este data reala a atestarii documentare pentru satul Tescani?
Exista un document, datat 5 martie 1493 (7001) – Suceava -, cu pecetea Moldovei si sigiliul lui Stefan cel Mare (pastrat la Biblioteca Academiei Romane), pe care istoricii l-au dovedit ca fals, si un altul din 1581, necontestat. Asistenta ar fi vrut sa se dovedeasca falsul… falsului, iar Tescaniul sa ramana sub pecete stefaniana, numai ca – sine ira et studio, asa cum ne anvatau istoricii vechi, mai precis Tacitus – specialistii prezenti si xerocopia din aDocumenta Romaniae historica” (III, 1980) de la rubrica aDocumente false” au invalidat ipoteza la care tin tescanenii. aZiua adevarului” nu a fost antamplatoare: 5 martie ar fi devenit ziua satului, dar n-a fost sa fie asa. S-a propus, an prezenta primarului comunei, ca 20 iulie sa fie aZiua Tescaniului”.
[ad#stire]Sub semnul respectului opiniei, s-a trecut la descrierea continutului cartii lansate, careia i s-au gasit multe puncte tari. Primul s-ar constitui antr-un aexercitiu de onestitate” (Ioan Danila) fata de memoria lui Mihai Gherguta, primul monograf al localitatii. antr-o vreme an care apar tot mai multe lucrari de acest tip – s-a spus, cu mahnire – fara ca autorii sa se osteneasca a-i cita pe anaintasi si cand suprafete antregi din lucrarea acestora sunt reproduse fara ghilimele si fara a se indica sursa, cartea lui Ion Cozma este un model de moralitate. aNoi, romanii, nu avem un cult al documentului, ca sa nu mai vorbim de lipsa monografiilor pentru localitatile cu oarecare vechime” (Vilica Munteanu). aN-am facut nimic pentru trecutul satului. Daca nu era dl Cozma, nu stiam nimic despre istoria noastra” (Dumitru Saracutu, 89 de ani). aBine ar fi sa anfiintam un muzeu scolar, an care sa adunam tot ce tine de satul nostru” (Vlad Marin, Costache Lupu). aRenovarea bisericilor – a unora, desigur – a facut sa nu mai ramana nimic din vechimea lor” (Dorinel Ichim). aMomentul cultural de varf de azi a prelungit vorba despre omul care sfinteste locul: locul devenit sfant a ajuns sa sfinteasca omul” (C.Th. Ciobanu). aRosetti-Tescanu, care a daruit bunuri si bani pentru sat, a lasat scris ca doreste ca scoala sa-i poarte numele. Ar trebui sa facem un act de dreptate. Si Elena Bulai a facut propunerea aceasta” (Vlad Marin). (La plecare, Florin Romanescu, directorul scolii, ne-a prezentat una dintre cele mai cochete unitati de anvatamant din judet.) aE bine ca studentii filologi bacauani care au asigurat acuratetea lingvistica a lucrarii lansate apara romana corecta. Din pacate, ei sunt an minoritate fata de marea masa a iubitorilor romanei incorecte” (Dorinel Ichim). aantamplator teascurile din zona s-au asezat peste numele satului. Tescaniul ansa vine de la (S)tetcani. Sunetul t, alcatuit din t si s, s-a redus la s, spre deosebire de Tetcani, sat de langa Roman, unde consoana bifonematica a ramas intacta” (Ioan Danila).
S-a conturat deja o noua antalnire sub genericul aTescani – istorie si cultura”, salutata de dna Georgeta Popovici, amfitrioana Asezamantului.
Ioan Danila