23 decembrie 2024

Teleşcoala noastră (VI)

Gradul de intensitate: progresiv.

Adjectivele şi adverbele cunosc nu doar gradele de comparaţie cunoscute, ci şi grade de intensitate, între care ultimul, al patrulea, este cel progresiv: din ce în ce mai bun/mai bine. Cam aşa stau lucrurile cu Teleşcoala de la TVR 2: de la o ediţie la alta se văd progresele în calitatea emisiunilor. S-a ajuns până acolo încât profesoara de română de miercuri, 21 aprilie, a recunoscut că şi cei mari pot greşi, important fiind să îndrepţi repede greşeala şi, evident, să nu o repeţi.



Un minus reparat: lectura textelor

Probabil că realizatorii lecţiilor au primit semnale de la elevi, profesori, părinţi sau pur şi simplu de la telespectatori că textele literare nu au fost citite expresiv, ci tehnic, distant, artificial. Am urmărit toate lecţiile de română şi am notat ziua (14 apr., adică după o lună de la prima ediţie a Teleşcolii), când profesoara a aplicat şi ultima dintre calităţile citirii: corectă, curentă, conştientă şi expresivă. Am găsit şi explicaţia: preda genul dramatic şi era obligată să diferenţieze personajele prin intonaţia replicilor. După această dată, revenirea la lectura inexpresivă a vreunui text literar echivalează cu un mare pas înapoi al actorilor-profesori. (În şcoli din Occident, unii profesori vin costumaţi în vestimentaţia epocii scriitorului/savantului respectiv.)

Lectura neglijentă – primul pas spre analfabetismul funcţional  

A spus-o undeva Lucian Blaga: dacă cineva citeşte atent şi expresiv un text literar, acesta îşi relevă cel puţin jumătate din înţelesurile lui. Cu alte cuvinte, la o examinare orală, un elev/student care parcurge un asemenea text respectând pauzele logice şi psihologice, accentele pe cuvintele-cheie, contururile intonaţionale etc. demonstrează nimic altceva decât înţelegerea ideii, a mesajului, a câmpului ideatic. Reciproca negativă este cauza nevăzută, dar extrem de agresivă a ceea ce se dovedeşte un uriaş handicap al învăţământului românesc din ultimele decenii: analfabetismul funcţional. Soluţia e la profesor: acesta va depăşi timiditate, inhibiţii, prejudecăţi şi va împrumuta din manifestările unui actor aflat pe scenă, oferind elevului/studentului un model de lectură după cele patru reguli expuse mai sus: corectitudine, cursivitate, intuiţie şi expresivitate.

Teleşcoala, în acţiune

Pe 6 aprilie (deci înainte de 14), Andreea Seba, prezentatoarea din interiorul vârstei elevilor, a recitat bine poezia „Nu sunt ce par a fi”, de Ion Minulescu, drept captarea atenţiei pentru simbolism. „Un adult – ne aminteşte doamna de matematică spusele lui Pitagora – este cu adevărat mare atunci când îngenunchează în faţa unui copil pentru a-i fi de folos.”

 

 

 



spot_img
Ce condiții trebuie să îndeplinească articolul
- Advertisement -
spot_img