Bravo, TVR!
Nu încetez să laud teleprogramul didactic de pe TVR 2, de luni până vineri, pentru elevii din clasele a VIII-a (limba şi literatura română – ora 9; matematica – ora 9,30) şi a XII-a (materiile pentru bacalaureat, în intervalul orar 15-16). Chiar dacă nu sunt vizibili prin comentarii ori like-uri, sunt tot mai mulţi cei care urmăresc în direct sau în reluare, pe canalul Youtube. Redacţia e receptivă la sugestiile telespectatorilor, încât subiectele rezultă şi din propunerile acestora. La viteza cu care sunt alcătuite ediţiile, sunt inevitabile unele omisiuni sau chiar erori.
Subordonatele consecutivă (06.04) şi concesivă (08.04)
• Deşi au fost clare exemplele, momentul sintezei a făcut să nu fie luaţi în calcul toţi determinaţii/ regenţii. Consecutiva arată nu numai urmarea unei acţiuni (regent, un verb) şi a manifestării unei însuşiri (regent, un adjectiv), ci şi rezultatul manifestării unei caracteristici (regent, un adverb): „Povesteşte atât de frumos, că m-a captivat”. La fel, pentru concesivă: „În concediu a fost bine, chiar dacă au fost zile ploioase”. (Adverbele-regenţi: frumos şi bine.)
• Regenţii pot fi sintetizaţi în două grupe (în loc de cinci): verb/ locuţiune verbală/ interjecţie predicativă, respectiv adjective/ adverbe.
• Definiţia concesivei trebuie completată: arată împrejurarea care ar fi împiedicat realizarea acţiunii sau manifestarea unei însuşiri/ caracteristici din regentă, dar îi face acesteia o concesie şi astfel devine posibilă realizarea acţiunii sau manifestarea însuşirii/ caracteristicii.
• Cele două subordonate se înscriu printre dificultăţile sintaxei. O cale pentru a le identifica (confuziile sunt numeroase, dată fiind sonoritatea apropiată a denumirilor) este explicarea termenilor: concesivă provine de la concesie („favoare”), iar consecutivă, de la consecinţă („urmare”; consecutiv „unul DUPĂ altul”).
• Pauza (pentru concesivă) şi intonaţia (pentru consecutivă: ascendentă la maximum, pentru regentă, şi descendentă, pentru subordonată) sunt foarte utile pentru identificare.
• Elevii au nevoie de o chintesenţă a lecţiei (didactic, este retenţia/ fixarea); în cazul de faţă, se impune sintetizarea într-o cheie de control absolută: orice element de relaţie am avea, îl înlocuim cu conjuncţiile specializate – „încât” (pentru consecutivă) şi „deşi” (pentru concesivă).
• Structura „aşa de interesant” nu conţine un adjectiv la un grad de comparaţie; cel mult, o putem eticheta ca un superlativ contextual.
• Predicatul din enunţul „au fost zile ploioase” nu este nominal, de vreme ce verbul „au fost” are sens („s-au înregistrat”). Nu avem voie să modificăm topica pentru a… depredicativiza verbul: „Zilele au fost ploioase”.
• Rostirea corectă este [greşeală], nu *[greşală].
