Te uită cum ninge-n… aprilie

– ţăranii spun că zăpada care s-a aşternut peste sate nu-i bună deloc pentru copacii înfloriţi şi viţa-de-vie – apicultorii spun că bolile le-au decimat deja familii întregi de albine, iar frigul şi zăpada le-au întrerupt activitatea, tocmai când acestea se apucaseră să strângă polen şi miere din flori

Am făcut un traseu prin comunele Sănduleni-Livezi-Helegiu-Bârsăneşti-Strugari pentru a face o scurtă radiografie într-o zi de 20 aprilie 2017, când, băcăuanii s-au trezit cu o ninsoare în toată regula. Ei, bine, de această dată, zăpadă nu a fost primită cu bucurie, nici de cei mari, nici de cei mici. Majoritatea oamenilor de la sate erau strânşi prin case, la gura sobei. Zăpada moale şi apoasă, se aşternea în straturi tot mai consistente, de la o oră la alta. Rar se întrezăreau în depărtare siluete singuratice, cu haine nerge, cernite de zăpadă.

În comuna Sănduleni, totul era încremenit. Nici în curţile oamenilor nu se întrezărea vreo mişcare. Din loc în loc, coşurile fumegânde ale caselor trădau prezenţa oamenilor în gospodării. Pe unii am vrut să-i scot din casă, să-i îndemn la vorbă, bătându-le la poartă, însă, încercările mele au rămas fără răspuns. Mi-am continuat drumul, din localitate în localitate, lăsând în urma mea, sate amorţite, încremenite de frig. Dintre toate localităţile vizate, doar centrul comunei Livezi era cel mai animat. Pe oamenii care aveau musai de rezolvat o problemă administrativă, zăpada nu i-a ţinut în case. Pe unii dintre ei chiar i-am întrebat dacă au mai prins astfel de vreme la mijlocul lunii aprilie.

“În aprilie chiar nu-mi amintesc să mai fi nins atât de mult. Am mai prins sărbători ale Paştelui cu ceva lapoviţă şi ţin minte că mai nins prin anii 80, undeva prin luna mai. După cum se vede, zăpada nu are de gând să se oprească prea curând! Cel mai rău îmi pare de pomii fructiferi. Dacă temperatura scade sub zero grade, s-a dus cu fructele din grădină!”, declară Dana Ionescu, consilier la primăria Livezi.

Am lăsat în urmă alte localităţi şi paşii m-au purtat în comuna Strugari. Ningea mai abitir ca în restul satelor prin care am trecut, iar zăpada acoperise chiar şi indicatoarele, de era să rătăcim drumul. Stratul de zăpadă era mai consistent, iar ca să te aventurezi pe drum îţi trebuiau neapărat cizme de cauciuc. Pe Viorel Dospinescu l-am găsit în poarta casei, pe când îşi plătea factura ca cablu tv. Era necăjit că zăpada i-a stricat planurile şi se uita cu părere de rău la viţa-de-vie şi la copacii în floare, acoperiţi cu zăpadă.

“Nu-i a bună cu zăpada asta! Eu am 60 de ani, dar nu am mai prins zăpadă în aprilie. Am auzit de la bătrâni că ar mai fi nins aşa în urmă cu vreo 40 de ani. Eu zic că toţi copacii care au prins a înflori sunt compromişi. Floarea va cădea toată, iar fructe nu vom avea anul acesta! Şi via, oricât de rezistentă este ea, cred că va fi afectată în mare măsură”, declară Viorel Dospinescu, localnic Strugari.

La magazinul din sat, trei femei împărtăşeau aceleaşi păreri. Vremea capricioasă i-a ţinut în casă până şi pe clienţii obişnuiţi ai magazinului, aşa că nu era cine ştie ce activitate. Peste drum de magazin se află Primăria Strugari. Am trecut pragul instituţiei şi l-am găsit la birou pe primarul Vasile Rotariu. Schimbând câteva impresii, am aflat că se pricepe puţin şi la apicultură şi la pomi.

“Frigul şi bolile îşi spun cuvântul şi asupra albinelor. Din 30 de familii câte am eu, şase mi-au murit în iarnă. În perioada aceasta ar fi trebuit să iasă puietul şi cum sunt în plină dezvoltare. Le-am urmărit zilele trecute şi am văzut că începuseră să care polen de la păpădii. Temperatura exterioară era numai bună, pomii şi florile le ofereau condiţiile perfecte pentru a produce miere şi polen, însă, acum, ca orice constructor, şi-au stagnat şi ele activitatea de producţie. Cât despre copaci, o mare parte dintre ei au de suferit! Şi aici mă refer în special la cireş şi vişin”, declară Vasile Rotariu, primarul comunei Strugari.

Multă lume spune că în situaţia în care temperaturile scad sub zero grade, pomii fructiferi nu vor mai rodi. Prin livezi, oamenii au dat foc la gunoaie, pentru ca fumul rezultat din arderea acestora să formeze o pânză de protecţie pentru copaci. Nu acelaşi lucru se întâmplă în gospodării, unde, rămâne de văzut ce va mai rodi după această nouă încercare a naturii.