Am fost recent la Direcția de Taxe și Impozite pentru a-mi înregistra o mașină achiziționată și m-am confruntat cu o situație care mi se pare de-a dreptul absurdă.
Am fost nevoit să plătesc o taxă de urgență de 200 de lei pentru a finaliza procesul de înregistrare în aceeași zi în care am semnat contractul de vânzare-cumpărare.
Situația care m-a revoltat nu a fost neapărat valoarea sumei, ci circumstanțele în care aceasta mi-a fost impusă. La momentul respectiv, sediul era aproape gol, fără aglomerație, iar la ghișee nu era coadă.
Totuși, mi s-a spus că regula este aceeași pentru toată lumea: dacă vrei să-ți înregistrezi mașina în ziua achiziției, trebuie să plătești taxa de urgență, indiferent de volumul
de activitate al instituției.
Reprezentanții Direcției mi-au explicat că aceasta este o decizie a Primăriei și că nu există
excepții de la această regulă. În opinia mea, o astfel de măsură pare lipsită de logică. Dacă nu există cerere crescută, de ce este necesară o taxă suplimentară?
Practic, cetățeanul plătește un cost care nu reflectă o urgență reală, ci doar o regulă generalizată, fără a se ține cont de context.
Consider că o astfel de practică este lipsită de transparență și adâncește sentimentul de
nemulțumire față de administrația locală. O taxă de urgență ar trebui aplicată doar în situații clare de aglomerație sau atunci când se solicită depășirea unui flux normal de lucru, nu în mod arbitrar.
Cred că această situație merită atenție, mai ales că afectează mulți cetățeni care, deja, resimt povara altor costuri administrative și fiscale.
Oare este chiar necesar ca astfel de măsuri să fie aplicate fără discernământ?
Costel A.
