Cuvântul lui Dumnezeu, pe care îl vom asculta duminică, ne vorbeşte despre rugăciune, despre importanţa rugăciunii în viaţa omului. Ne arată cum trebuie să fie rugăciunea noastră: şi anume, insistentă, făcută cu credinţă, cu încredere. Rugăciunea este aceea care ne ţine permanent în legătură cu Dumnezeu. Anii noştri de viaţă pe pământ, puţini, mulţi, cât ne dă Dumnezeu, sunt ani de muncă, alergătură şi agitaţie. Ne zbatem şi ne frământăm pentru multe. Rugăciunea „Tatăl nostru” e rugăciunea cea mai preţioasă pe care o au creştinii; preţioasă nu numai pentru faptul că ne-a învăţat-o Isus, ci fiindcă însuşi Isus o spunea când se ruga. Niciodată rugăciunea „Tatăl nostru” nu a lipsit din Liturghie. La Liturghie, Isus este prezent şi continuă să-şi spună rugăciunea „Tatăl nostru”. Ucenicilor le-a spus într-un rând: „Iată, eu sunt în mijlocul vostru ca unul care slujeşte”. La Liturghie, nouă ne spune: „Iată, eu sunt în mijlocul vostru ca unul care se roagă”.
Sfântul Augustin scrie undeva aceste cuvinte: „Cristos este cel care se roagă pentru noi, e cel care se roagă în noi, e cel rugat de noi”.
„Voi, când vă rugaţi, să spuneţi aşa: «Tatăl nostru»”. Acesta era apelativul pe care îl folosea Isus întotdeauna când se ruga: Abbá, Tăticule. „Îţi mulţumesc, Tăticule, Domnul cerului şi al pământului… Tăticule sfânt, cei pe care mi i-ai dat, i-am păstrat… Tăticule, în mâinile tale încredinţez sufletul meu”.
Rugăciunea „Tatăl nostru” este o rugăciune ce iese de pe buzele Fiului lui Dumnezeu şi care se îndreaptă spre urechile lui Dumnezeu. De aceea, trebuie rostită cu toată atenţia, să nu fie o rugăciune neatentă, făcută din rutină, mecanic. Este o rugăciune care trebuie făcută nu numai cu buzele, dar şi cu viaţa; cuvintele trebuie armonizate cu viaţa. Dacă spunem: „Tată, sfinţească-se numele tău”, să nu necinstim prin înjurătură numele lui Dumnezeu; dacă spunem: „facă-se voia ta”, să nu călcăm în picioare voinţa lui Dumnezeu; dacă spunem: „şi ne iartă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri”, să iertăm din inimă celor care ne-au greşit; dacă îi cerem să ne apere în ispită şi să ne mântuiască de cel rău, să luptăm împotriva ispitei şi a celui rău.
Pr. Richardo-Dominic Baciu
