Taranii nu mai vor sa lucreze pamantul

@ Peste 18.000 de hectare raman parloaga

Agricultura este de fiecare data o loterie. Au dovedit-o ultimii ani in care recoltele au fost pur si simplu dijmuite de capriciile naturii. Partea proasta este ca foarte multe terenuri raman nelucrate ca urmare a neintelegerilor dintre mostenitori.

In fiecare an, in judetul Bacau, ramaneau in buruieni mii de hectare. Anul acesta, lucrurile stau mai prost ca niciodata. Potrivit Directiei Agricole Bacau, nici pana la aceasta data nu au fost finalizate araturile si nici lucrarile de insamantare. Intarzieri mari sunt la infiintarea culturilor de legume , orzoaica de primavara, floarea soarelui, soia si porumb. Or, se stie ca daca va trece perioada optima de insamantare, orice lucrare este inutila. Specialistii pun aceasta intarziere pe seama ploilor care au continuat sa cada in ultima vreme. &#8222Daca timpul va continua cu precipitatii in abundenta, terenurile nu vor putea fi lucrate. Noi am estimat la aproximativ 8 la suta din totalul suprafetei arabile, ceea ce s-ar traduce prin 14.000 de hectare&#8221, a declarat Mihai Banu, directorul Directiei Agricole Bacau.

Razboiul mostenitorilor continua

Mai sunt suprafete de teren care fac obiectul unor tranzactii, si pe care, la aceasta ora, nu se mai lucreaza. Exista sute de cazuri unde sunt mai multi mostenitori care nu se inteleg intre ei si sunt nevoiti sa lase parloaga terenurile. &#8222 Nu avem ce le face. Nici macar nu i-am putut inscrie in Registrul Fermelor ca sa poata benefica de subventii de la stat&#8221, a mai spus directorul Banu. Portivit legii, agricultorii care vor sa primeasca subventii de la bugetul de stat sunt obligati sa-si inscrie proprietatile agricole in Registrul Fermelor. In plus, au fost destul de multi proprietari de terenuri care nu au stiut ca pentru a beneficia de sprijin de la stat trebuie sa se inscrie la Registrul Fermelor.

Preturile mici nu-i conving pe sateni sa ramana tarani

Trebuie spus ca exista si suprafete care, in anii trecuti, au fost lucrate in asociatie. Insa, intrucat preturile la produsele agricole au fost &#8222necompetitive&#8221, oamenii au renuntat la acest tip de asociere, si, implicit, nu a mai avut cine sa lucreze pamantul. &#8222Au vandut cu pret neacoperit porumbul, la fel si graul si nu au mai avut capacitatea de a o lua de la capat&#8221, spune directorul Banu. Indiferent daca lucreaza sau nu pamantul, proprietarii sunt obligati sa achite impozit la stat. Astfel, de la 1 ianuarie, impozitele pe terenurile agricole si forestiere au fost majorate la valori cuprinse intre 200.000 lei si 600.000 lei pe hectar, in functie de calitatea terenului. Impozit mai mare se va aplica in cazul terenurilor cu vita-de-vie, intre 280.000 lei si 600.000 lei, in timp ce pentru livezi se incadreaza intre 280.000 lei si 600.000 lei pe hectar. In ceea ce priveste terenurile forestiere, nivelul impozitului a fost stabilit la 350.000 lei, iar la amenajarile piscicole – 240.000 lei, respectiv 220.000 lei pentru terenul cu constructii.Scris de Florentin Radu