Cine nu-l cunoaște pe Talal? Pe Talal Hamad Al-Essa, omul căruia i se spune „cel mai sirian dintre români și cel mai român dintre sirieni!”. Pentru că este sirian get-beget, născut în cunoscutul oraș Alep, dar de aproape 40 de ani este român, iar de ceva timp și botezat creștin ortodox, căruia nașul său, celebrul Gheorghe Zamfir, i-a pus numele Gheorghe. Iar cine nu a trecut pe la Talal, pe la restaurantul lui din Bacău, nu a parcurs tot ținutul folkului românesc, pentru care Talal organizează anual un veritabil festival.
Dar eu nu vreau să-i fac aici un portret carismaticului Talal, vreau doar să le spun celor care încă nu știu că românul nostru cu viță siriană a ajuns viceprimar într-o comună românească. De la noi, din județ. La Măgura, unde locuiește împreună cu minunata lui familie și de unde a candidat de câteva ori ba la postul de primar, ba de parlamentar. A fost numai consilier local câțiva ani, dar acum, iată, Talal e viceprimar. Sau, cum se spune, un edil, un prim gospodar al satului, un fruntaș.
Omul acesta are un neastâmpăr constructiv în gena lui. Din Siria a plecat pentru că devenea, tot mai vizibil, un opozant al unei politici de stat care până la urmă chiar s-a dovedit catastrofală. N-aș zice că Talal ar fi un perfecționist, un titirit, dar că omul cu studii de medic stomatolog și îndrăgostit de frumos, de tot ce e autentic și lăsat de Dumnezeu, are în el și vocație de constructor. Adică de om care face, nu se încurcă.
Cu cei aflați „la putere”, cât timp a fost consilier local, s-a contrat deseori. Propunea proiecte care nu prea conveneau la toți. Acum iată-l viceprimar și nu trece zi în care să nu-l vezi ba pe câte un drum care trebuie reabilitat în comună, ba pe firul rețelei de canalizare comunală, ba pe urmele câte unui consătean care spurcă, la propriu, drumurile comunale cu gunoiul său.
Iar Talal e doar viceprimar. Mă gândesc ce ar face dacă ar fi primar sau parlamentar, pentru a nu mă gândi la mai mult.
