Prețul merelor din piețele băcăuane a scăzut dramatic în ultimele zile. Acesta a ajuns la 1,50 de lei și este acum de circa patru ori mai mic. Este supraproducţie de mere în România, dar producătorii nu se pot bucura de profit. Dimpotrivă, ei se tem că vor ieși în pierdere. Președintele Asociației Pomicole Itești, Lucian Florea, spune că nu a văzut niciodată, după 1999, o recoltă atât de mare de mere, care acum este dublă față de aceea dintr-un an normal.
Pentru România producția proprie mare nu ar fi o problemă, dar importul masiv din Polonia ne afectează, spun pomicultorii. Marile rețele comerciale aduc mere și de acolo, iar la oferta mare prețul e mic.
„La noi s-a ajuns cam la 70 de tone de mere la hectar, față de 30-40 de tone într-un an obișnuit, ne-a declarat Lucian Florea. Ba, anul trecut am făcut numai 14 tone la hectar. Noi prelucrăm merele, fabricăm, de exemplu, sucuri.
Dar abundența de mere îi determină pe mulți consumatori să-și facă singuri acasă sucuri, din mere care sunt foarte ieftine. Ba, am auzit că încearcă să facă și cidru”.
Lucian Florea spune că primește în fiecare zi circa cinci telefoane de la producători mai mici care îi oferă mere, inclusiv pentru prelucrat sau pentru depozitat. Vin cu cantități mici, de cinci sute de kilograme sau de numai o tonă. „Ce să depozitez, că nu am unde le pune pe ale mele, recunoaște fermierul. E bine și nu e bine când ai producție mare.”
Culegători sunt puțini și scumpi
Și forța de muncă e o problemă acum în livezi, mai ales la câte mere sunt de adunat. Și dacă se găsește, e foarte scumpă. „Avem producție mare, forță de muncă scumpă și prețuri de vânzare mici, combinația cea mai rea”, spun, cu necaz pomicultorii.
Cam toate fructele s-au făcut în acest an din belșug. Mai puțin legumele, tot din cauza unor condiții climaterice. „Noi, a mai precizat Lucian Florea, desfacem marfă și prin marile rețele de magazine, Cora, Carrefour, Kaufland, Selgros, Lidl etc, dar nici acolo nu e consum suficient”.
Mere multe, depozite puține
În general pomicultorii de la noi se confruntă cu lipsa spațiilor de depozitare adecvate. Societatea lui Lucian Florea are un depozit de numai 2.000 de tone. Alții nu au nici atât. O soluție ar putea fi exportul de mere, dar la câte fructe au și alții, e greu. „Unde să vindem? se întreabă Lucian Florea. De export nici nu poate fi vorba, mai ales că noi, românii, suntem singurii care nu știm să ne protejăm piețele și producătorii”.
Asociația Pomicolă Itești este o organizație de șapte producători, între care societatea Luc’s a familiei Florea este cea mai mare. Fermierii au acum circa 75 ha de livezi, dar de la anul vor intra pe rod alte livezi, pe circa 26 ha.
„Eu sunt încă optimist, am reușit să vând vreo 350 de tone de mere de consum, iar alte vreo mie de tone le industrializăm. Acesta e anul de producție, ne adaptăm! La anul, însă, cu siguranță va fi o criză de fructe. Și anul trecut a fost criză de mere, iar pomii s-au odihnit, s-au refăcut. Acum e un an cu supraproducție, deci la anul pomii vor da mai puțin. Și în 2008 a fost supraproducție, dar nu chiar ca acum. Atunci am vândut tot cu 0,80 de lei kilogramul din septembrie până prin iunie” – a conchis pomicultorul din Itești.
„Avem abundență maximă. Anul acesta merii au produs mai mult decât puteam noi preconiza. Condițiile climaterice au fost potrivite pentru aceasta, după ploile căzute în luna iunie. Problema e că la câtă producție de mere este nu există un consum adecvat. Multă lume a făcut mere în propriile gospodării. Este un an de excepție ca producție, dar la fel, unul de excepție și ca prețuri. De la noi din fermele din zona Itești merele pleacă de la 0,80 – 1 leu kilogramul.
Este supraproducție și în Polonia, de vreo șapte milioane de tone, Ungaria bate și ea recordul, dar și Austria și Italia. S-a produs mult peste tot.”
Lucian Florea, președintele Asociației Pomicole Itești
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
