Suplimentare in avalansa. Bacaul, recordmen absolut

In trei ani si jumatate, Primaria Bacau a platit peste 1.100 miliarde lei drept lucrari suplimentare

Ani la rand, in Bacau practic nu s-a incredintat aproape niciun contract pentru lucrari sau servicii fara ca ulterior sa nu apara si cel putin o transa de lucrari/servicii suplimentare. Indiferent de valoare, mereu s-a dat ceva in plus. Motivatiile pentru asa ceva au fost si sunt in continuare dintre cele mai diferite. Dar un aspect este comun: banii au plecat… Din 2008 si pana in vara acestui an, zeci de contracte pentru lucrari sau servicii suplimentare au fost aprobate fara mare bataie de cap de catre Primarie. Indeobste, conform legislatiei din domeniul achizitiilor publice, lucrarile suplimentare sunt o exceptie si in niciun caz o regula. Acest aspect insa a fost omis in mod constant de Primaria Bacau, precum si de angajatii din diferite departamente care raspund, cel putin la nivel de teorie, de buna organizare a procesului de achizitie publica…

Motivele pentru care s-au alocat fara numar contracte pentru lucrari sau servicii suplimentare sunt dintre cele mai puerile. Si exemplele pot fi luate aleatoriu din Sistemul Electronic de Achizitii Publice: “Lucrari suplimentare neincluse in documentatia dupa care s-a incheiat contractul initial, conform Memoriului justificativ si listelor cu cantitatile de lucrari si echipamente suplimentare.” Sau “Lucrari suplimentare neincluse in documentatia care a stat la baza ofertei dupa care s-a incheiat contractul initial si care au devenit necesare pe parcursul derularii lucrarilor datorita unor circumstante imprevizibile.” Un alt exemplu ar fi “Lucrari suplimentare neincluse in documentatia care a stat la baza ofertei dupa care s-a incheiat contractul initial, determinate de modificarea solutiei de deviere a retelelor de telecomunicatii, modificari ale solutiilor de deviere a retelelor de termoficare pentru asigurarea alimentarii cu energie termica, imbunatatiri aduse solutiei de realizare a zidurilor de sprijin la rampa de acces si pasajul superior A”. Un alt mod de a “justifica” suplimentarea lucrarilor este formulat la modul ca “Achizitia acestor lucrari suplimentare a aparut ca urmare a faptului ca nu au fost evaluati toti consumatorii arondati strazii si avand in vedere sesizarile primite se impune efectuarea bransarii acestor consumatori.” Un ultim exemplu este cel al suplimentarii lucrarilor pentru reabilitarea termica a unor blocuri de locuinte, unde banii in plus sunt justificati de… “neconcordanta dintre proiectul initial si situatia din teren”.

Incompetenta?

Din justificarile pe care le-am amintit, dar si din alte zeci de alte justificari redactate pe acelasi model, reiese un singur lucru: autoritatile locale demareaza lucrari fara sa aiba habar de ceea ce doresc. Altfel nu se poate explica, in mod logic, cum de apar modificari peste modificari. Sau, si mai rau, proiectantii ori cei ce elaboreaza studiile de fezabilitate isi fac treaba in bataie de joc, astfel incat apar, mereu, situatii imprevizibile care necesita, bineinteles, suplimentarea lucrarilor si automat suplimentarea fondurilor alocate initial. Dar ar mai putea exista si alte explicatii, poate mai apropiate de adevar. Criteriul principal utilizat in incredintarea contractelor pe bani publici este pretul cel mai mic. Iar daca se ia putin la studiu lista contractelor, multe dintre acestea au ajuns la societati care graviteaza, politic si nu numai, in jurul administratiei publice, adica a lui Romeo Stavarache sau a apropiatilor acestuia. Prin urmare, inscrierea intr-o competitie pentru un contract de lucrari publice sau pentru o serie de servicii cu sustinere financiara de la bugetul local sau cu fonduri europene pleaca de la un minim care ii scoate din competitie pe posibilii contracandidati. Iar pentru a se echilibra ulterior balanta se trece la alocarea de lucrari suplimentare, justificate asa cum s-a mentionat deja mai sus.

Fonduri de campanie… si nu numai

Suplimentarele in lant nu sunt altceva decat o manevra pentru a “tine aproape” anume societati prietene, care de fiecare data cand este nevoie cotizeaza pentru campanii, infiinteaza sau sustin organe de presa favorabile cui trebuie si asa mai departe. In plus, o serie de averi, mai mult sau mai putin declarate, au crescut de la un an la altul intr-un mod care i-ar face pe multi sa se cruceasca. Pentru ca actuala administratie, care s-a instalat comod si pentru un al treilea mandat, a avut grija sa isi acopere urmele in toate afacerile derulate pe bani publici, afaceri in care partenere au fost societati detinute ba de membri de partid, ba de sotii, cumetri, verisori sau alte rubedenii care merg pana la a cine stie cata spita. Lucrarile suplimentare sunt un mod cat de cat legal pentru pastrarea monopolului pe lucrarile derulate pe bani publici si apar, precum ciupercile dupa ploaie, la fiecare contract al Primariei. Indiferent ca este vorba de institutii scolare, spital, pasaj subteran, centru de afaceri, teatru de vara, reabilitare termica, reabilitare de drumuri si trotuare, amenajare de parcuri, turnare de straturi subtiri de asfalt la rece, servicii de consultanta sau dirigentii pentru santiere, apar lucrari sau servicii suplimentare. A caror existenta este mereu justificata de aparitia unor imprejurari neprevazute ce au dus la mulgerea in plus a bugetului local.

Strategie profitabila

Alocarea de contracte de lucrari suplimentare pentru fiecare sau aproape fiecare contract incheiat pe bani publici este o practica bine incetatenita la Primaria Bacau. Un calcul simplu arata ca din ianuarie 2008 si pana la 1 iunie 2012, Primaria Bacau a platit peste 1.100 miliarde lei drept lucrari suplimentare, mare parte dintre acesti bani ajungand in conturile firmelor aflate la mare distanta de Bacau. Deja o parte dintre aceste lucrari au fost sanctionate de catre Autoritatea Nationala de Monitorizare a Achizitiilor Publice. Nu cu mult timp in urma, cotidianul Desteptarea a scos la iveala faptul ca Stavarache si compania au de platit amenzi de 750 milioane lei pentru incalcarea prevederilor in ceea ce priveste procedura achizitiilor publice. Dar inca mai este mult, extrem de mult de cercetat. Pentru ca, de fapt, fiecare dintre aceste contracte ar trebui luat la bani marunti si vazut exact de ce si cum s-a ajuns la suplimentare. Si mai ales din vina cui. Pentru ca o data, de doua ori, de zece ori se poate intampla sa apara intr-adevar ceva neprevazut. Dar sa apara la fiecare contract, este deja cusut cu ata alba. Multa ata alba. Care si aceea probabil a fost achizitionata din bani de la buget. Si din motive neprevazute, contractul de achizitii a fost, bineinteles, suplimentat…