„Sunt omul locului, nu sunt un navetist”

– interviu cu Ovidiu Ivanciu, primarul comunei Rachitoasa

– Sunteti primarul comunei Rachitoasa de aproape doua mandate. Probabil ca unii s-ar intreba ce ati facut pâna acum pentru comuna.
– As putea sa zic ca ma laud din birou, asa ca mai bine ar fi sa mergem sa vedeti si dvs. la fata locului. Am facut ceva! Daca as lua-o cu numaratoarea de la nord, as incepe sa va spun ca, in satul Danaila, prima localitate, cum veniti dinspre Bacau, am facut un pod, gasit de mine – când am venit la primarie – sub forma de proiect. E drept, a durat cam mult executia lui, dar l-am finalizat.

– Acesta fiind primul proiect realizat in primul an când ati ajuns edilul sef al comunei…
– Intr-adevar. Apoi, aproape in cascada, am realizat baza sportiva multifunctionala, investitie in valoare de peste 7 miliarde de lei vechi, cu teren de fotbal, de tenis de câmp, vestiare, apa curenta, toalete etc, tot ce este nevoie intr-un astfel de obiectiv.

– Cât de necesara era aceasta investitie?
– Era nevoie de asa ceva, in conditiile in care avem in comuna in jur de 800-900 de elevi, pentru ca aici exista si un liceu economic cu profil agricultura si silvicultura, iar elevii fac toate orele de sport la aceasta baza multifunctionala. Ca sa nu mai spun ca, având instalatie de nocturna, putem sa si inchiriem baza. De exemplu, aici, vin localnici de la Podu Turcului, de la Glavanesti sau Motoseni si joaca fotbal, fac miscare, seara.

– Deci, produce si bani investitia.
– Exact. Dupa aceea, ne-am orientat putin si spre partea culturala a comunei si am reabilitat, de exemplu, caminul cultural de la Rachitoasa, investitie pe care am realizat-o in intregime din fonduri proprii, undeva la 2 miliarde de lei vechi. Si aici era nevoie de ceva nou, pentru ca structura era pe o cladire veche, parasita. Devenise un fel de toaleta publica. Asa ca am reabilitat cladirea, interior – exterior, inclusiv am achizitionat vesela, mese, scaune, am refacut scena etc. Or, si acest obiectiv aduce bani in comuna, pentru ca putem inchiria spatiul pentru evenimente de tot felul: nunti, botezuri, spectacole etc. Comuna având in componenta 15 sate, oricine isi insura sau marita copilul sau avea un botez, decât sa se duca in Bacau, sa plateasca 50-60 de milioane de lei vechi, mai bine vine aici si achita doar 10 milioane de lei vechi, si dispune de tot ce are nevoie. Aici se fac si serbarile copiilor, la sfârsit de an. De exemplu, noi avem un parteneriat cu o localitate din Franta si, in primavara, am avut o serie de spectacole dedicate oaspetilor straini. Dupa aceea, am mai facut si podul din vecinatatea scolii, un obiectiv care, iarasi, trebuia rezolvat, pentru ca, practic, acesta fiind din tabla, era o cale de trecere provizorie, foarte ingust si nu putea trece nimeni cu o masina mai mare, daca avea ceva de transportat spre zona asta de sat, unde sunt vreo 10 gospodarii, sau pompierii, in caz de urgente. Si aici au fost investite peste 3 miliarde de lei vechi.

– Pentru copiii din comuna, ce ati mai facut, in afara de baza sportiva?
– Am reusit sa le facem mici parcuri de distractii, amplasate numai pe proprietatile primariei, altfel nu se putea, unde sa se joace. Deja, avem parcuri in trei dintre satele din comuna: Rachitoasa, Buda, Barcani, iar acum urmeaza si la Oprisesti. Le-am ales pe cele trei dupa principiul aglomerarii, acolo fiind cei mai multi localnici ai comunei. De altfel, locurile de joaca se pot vedea foarte usor, pentru ca sunt la strada, exact lânga drumul judetean. Si, mai ales sâmbata si duminica, copiii din satucele comunei – cum ar fi cei de la Magazia, care ajung la Buda – vin si se distreaza cum stiu ei mai bine: se dau in scrânciob, pe tobogan, manânca o inghetata, discuta cu ceilalti micuti etc. Tot la acest capitol, trebuie amintit si faptul ca am reusit sa achizitionam autobuze scolare pentru copii: doua le-am cumparat in 2008, si unul luna trecuta, in total, peste 3 miliarde de lei vechi.

– Ce proiecte aveti in pregatire?
– Multe, dar pioritare sunt unitatile de invatamânt si infrastructura. Avem, deja, câteva drumuri comunale pe care le-am profilat si urmeaza sa punem piatra. Ideal ar fi sa le putem asfalta pe toate, dar macar sa reusim pe cinci dintre ele sa punem asfalt. De altfel, DC 49, intre Burdusaci, Oprisesti, Movilita si Dumbrava, este prins deja in noul PNDR, cu proiect de asfaltare pe o lungime de 7,5 kilometri. E important pentru comuna, intrucât vom putea sa ne conectam cu Stanisestiul. Apoi, mai este o portiune de drum in centrul Rachitoasei care duce spre satul Fundatura pe vrem sa o reasfaltam. Aici, a fost pus covor asfaltic, prin SAPARD, in 2005, dar s-a deteriorat si avem depus proiect ca sa-l refacem.

– Comuna are nevoie de apa curenta?
– Sigur ca da. Am incercat asta in doua rânduri. In 2008, am facut proiect integrat pe apa – canal, prin Masura 322, dar, când sa-l depun, am gasit in Primarie o „gaura” de 2,5 miliarde de lei vechi si nu am mai putut obtine finantarea. Iar, anul acesta, am cerut de la Agentia de Protectie a Mediului Bacau vedem daca indeplinim conditiile pentru a primi finantare pe apa-canal. Dar, ni s-a raspuns ca nu avem aglomeratie rurala de 2.000 pâna la 10.000 de locuinte care sa ne califice, avem doar 1.970 pe toata comuna. In schimb, ni s-a comunicat ca, in 2020-2021, va veni CRAB Bacau si va face aductiune de apa in toata comuna. Pâna atunci, avem doar reteaua de apa de la comuna, pe care vrem sa o inlocuim, pentru ca este veche, de prin 1986. Si, fiind facuta din tuburi de azbociment si, pe alocuri, cu teava de fonta, reteaua a cedat in multe puncte, de iese apa ca dintr-o fântâna arteziana. Apa o aducem dintr-un put forat la peste 100 de metri, la Fundatura, pe care o inmagazinam apoi intr-un bazin si ulterior o distribuim, prin cadere libera, consumatorilor din comuna. Problema este ca nu mai ajunge la oameni, intrucât s-a „intepat” care si cum a vrut fara a se tine o evidenta si acum nu mai face fata debitul. Ar fi apa pentru toata lumea, insa, daca am reabilita reteaua, ca sa nu mai inregistram pierderi, iar celor care sunt conectati neoficial sa le fie instalate apometre, ca sa putem contoriza consumul.

– Va mai propuneti sa fiti primar si de la anul?
– De ce nu, daca m-am tot tabacit in toti anii acestia?

– Veti avea contracandidati?
– Normal, altfel unde mai e competitia. De exemplu, la alegerile din 2012, m-am luptat tot cu fostul primar care a raposat, Dumnezeu sa-l ierte.

– Dar, fara a deveni patetici, va intreb: va e drag de locul acesta?
– Daca nu-mi era drag, va spun, nu candidam. Adica, eu nu sunt navetist, sunt om al locului, care cunoaste bucuriile si tristetile oamenilor. M-am nascut aici, iar dupa facultate, am revenit in locul natal.

– La anul, credeti ca va fi greu, in alegeri?
– Eu sper sa nu fie greu. Vreau sa-i omogenizez, cumva, pe consatenii mei si sa-i aduc aproape de adevar. Stiu ca toata lumea ar vrea mai mult, dar..

– Dar, trebuie sa aveti si argumente palpabile, adica…
– Deocamdata, am cu ce sa ies in fata, am ce sa le arat oamenilor, pentru ca sunt lucruri care se vad, si daca mai da Dumnezeu sa mai putem face si altceva, atunci e perfect.

– Ce v-ati propus sa mai faceti?
– Ehe, dar câte mai sunt de facut?! In primul rând, regularizarea Zeletinului, o problema majora a zonei. Pentru ca e iazul de la Motoseni, unde nu exista un canal de fuga si astfel se colmateaza si apa inunda gospodariile in fiecare an. Am facut sesizari, inclusiv la ministrul Varga, din acea vreme. Au venit de la Apele Române si ne-au spus sa le asiguram motorina si cazarea pentru muncitori si ei ne dau draglina si buldozerele, cheltuiala care se ridica la peste 4 miliarde de lei vechi. Enorm de mult pentru posibilitatile comunei. De atunci, problema a ramas moarta. In fine, mai vreau sa reabilitez scoala de la Dumbrava, veche de peste 100 de ani, dar care este inca folosita, pentru ca avem multi copii in zona. In plus, mai am un proiect, in valoare de 1 milion de euro, prin care vreau sa rezolv toate caile de acces catre institutiile comunei – scoli, biserici, inlcusiv manastirea de la Rachitoasa, reabiliotata integral – o bjuterie -, dispensar veterinar etc. Drumurile sunt practicabile, fiind pietruite, dar vrem sa le asfaltam.

– Atunci, va doresc succes in toate planurile pe care vi le-ai facut.
­- Multumesc, la fel.

Rachitoasa este o comuna asezata pe Valea Zeletinului, dobândind un renume istoric de-a lungul veacurilor. Localitatea a fost atestata prima data documentar in 21 decembrie 1452 pe timpul lui Alexandrel – Voda. In hrisoavele vremii, satul Rachitis, alaturi de alte asezari de tarani – Oprisesti si Cârna – de pe Valea Zeletinului, este descris ca fiind „întarite lui Trisos si fratelui sau Toader, fiii lui Sandu de la Iucas”. Rachitisul este pomenit între satele coborâtorilor lui Laslau Globnicul, între care sunt si Toader Iucas si urmasii lui Petru Iucas în uricul din 22 ianuarie 1495, când Stefan cel Mare le întareste stapânirea acestora. In urma cu trei secole, pe aceste tarâmuri ale Moldovei poposesc familii de tarani asupriti de crunta exploatare a mosierilor din partile Ardealului si de prin nordul Bucovinei. Acestia si-au întemeiat gospodarii animati de rorinta de a trai mai bine si în libertate lânga localnici. Batrânii satului spun ca aici au poposit chiar sI familii de tarani de origine bulgara, greaca, rusa, slava, etc. Daca in recensamintele din anii 1772 – 1774, satul Rachitoasa avea 51 de case, acum intreaga comuna a ajuns sa numere peste 1.900 de gospodarii. Din comuna Rachitoasa fac parte nu mai putin de 15 sate – Barcana, Bucsa, Buda, Burdusaci, Danaila, Dumbrava, Farcasa, Fundatura Rachitoasa, Haghiac, Magazia, Movilita, Oprisesti, Putini si Tochilea – rasfirate pe o suprafata de peste de 11.700 de metri patrati. Din 2008, destinele celor peste 5.900 de locuitori ai comunei sunt conduse de primarul Ovidiu Ivanciu.