Interviu cu dr. Alexandru Anghelus, medic specialist urolog, doctor in stiinte medicale
– Domnule doctor, va multumesc pentru amabilitatea de a va rupe câteva minute pentru a realiza acest interviu, cu toate ca, vad, problemele din sectia Urologie nu se termina niciodata. Am intrerupt discutia noastra pentru o interventie de urgenta. Despre ce a fost vorba?
– Un pacient a venit in stare grava, cu un blocaj renal. A fost nevoie, ca prima masura, sa-i montez o sonda, urmeaza apoi noi investigatii, pentru a vedea cauzele si apoi tratamentul. Foc continuu, policlinica, operatii, consult, vizite, tratamente, investigatii, analize, diagnostice, iar vizite la paturile bolnavilor. Lupta cu timpul este dura si decisiva in specialitatea noastra.
– In ultimii ani s-a aruncat anatema asupra sistemului sanitar, amestecând managementul, finantarea, structura, cu performanta, cu profesionalismul corpului medical. Sunteti un medic tânar, care este, in opinia dumneavoastra, adevarata situatie a acestui sistem, cu implicatii majore in siguranta nationala?
– Voi fi sincer si deschis. Traim intr-o societate cu probleme si sistemul sanitar nu poate fi analizat in afara acestui context. Cu tarele pe care le are societatea, cu bune si cu rele, unele pe care le-am mostenit, altele pe care le-am facut noi. Vinovati, practic, suntem toti, toti cei care suntem implicati in acest angrenaj, fiecare rotita, asa cum se intâmpla in fiecare mecanism, mai trebuie unsa, reparata. Incet, incet, insa, lucrurile se schimba in bine. Mai este nevoie de timp pentru a ajunge acolo unde ar trebui sa fim, acolo unde sunt tarile civilizate la care trebuie sa ne raportam. Alta cale nu exista, trebuie sa ajungem la nivelul Frantei, Germaniei, Elvetiei. Eu sunt o fire optimista. Dar poate mai vorbim despre acest aspect.
– La toate aceste se adauga si o oarecare neincredere a populatiei in sistem, in structura locala, uneori si in medici.
– Da, este o mare problema, deorece medicina in general, nu numai medicina moderna, medicina bazata pe dovezi, stiintifica, care se practica astazi, ci inca din cele mai vechi timpuri, atunci când predomina aspectul de arta al medicinii, increderea bolnavului era principalul factor care conducea la vindecare.
„Este o chestiune de baza: increderea pacientului in medic. Pacientii care au incredere in medic se vindeca mult mai repede, chiar si atunci când poate nici medicul nu crede.”
Stiti ca si Iisus a spus: Credinta, nadejde si dragoste. Acolo este cheia acestui binom. Este valabil si pentru sistemul nostru, chiar daca are el insusi destule boli. In opinia mea, si nu numai a mea, sistemul, de sus si pâna jos, a fost denigrat in ultimii ani, s-a aruncat si, regretabil, se mai arunca cu de toate asupra lui, este lovit din toate partile si, normal, ca si increderea pacientului a scazut foarte mult. In aceste conditii este foarte greu de lucrat, nu mai exista pacea, relaxarea de a lucra, de a-ti face meseria. Ai in fata un om, cu durerile lui, cu credintele lui, cu educatia lui, iar tu ai de partea ta instructia, experienta, tehnica, dovezile, daruirea, dragostea pentru meserie, pentru om in general.
– Bacaul a avut si are un corp medical valoros, nume celebre au ramas in constiinta colectiva si in amintirile oamenilor. Nu dau acum exemple, le stiti, le cunoasteti. Acestia si-au creat acest statut si-au transformat numele in renume chiar in conditii mult mai grele decât cele de astazi. Au crescut exigentele sau nivelul de profesionalism a scazut?
– Intrebarea are o anumita subtilitate, insa eu am sa va spun ca Bacaul este un oras si un judet mare, care merita un sistem sanitar macar la nivelul economic la care ne situam, la nivelul populatiei pe care o are. Dintotdeauna, in unele specialitati a avut si are medici valorosi, medici care si-au facut meseria cu profesionalism, cu daruire. Vad, si ma bucur, ca se intorc in Bacau medici tineri, care au lucrat in clinici si spitale de prestigiu din Europa sau America, insa, pe lânga medici, spitalul nostru are nevoie de sustinere materiala, financiara, morala, pentru a ajunge la nivelul pe care il merita populatia, in contextul general al tarii.
Exigentele pacientilor sunt din ce in ce mai ridicate. E normal sa fie asa. Exista o presiune publica, una tehnologica, alta – sa-i zicem – politica. Intervine apoi reglarea si autoreglarea corpului medical, pregatirea si specializarea la alte standarde. Adresabilitatea de acum depaseste posibilitatile spitalului, de aici si presiunea asupra cadrelor medicale, asupra conditiilor de cazare. Intervine stresul, graba, presiunea, uneori nervozitatea.
– Proveniti dintr-o famile de medici… Tatal dumneavoastra, medicul Aurel Anghelus, este seful Sectiei Urologie, ati ales aceeasi specializare. Cum decurge relatia dintre cele doua generatii?
– Relatia dintre generatii, in general, comporta o anumita tensiune, insa aici este vorba de o tensiune pozitiva, numai asa se pot schimba lucrurile, se poate ajunge la progres. Medicina este in continua miscare, medicina la scara mondiala a facut in ultimii 20 de ani progrese uriase, fantastice. Vorbim astazi de medicina bazata pe dovezi, de medicina bazata pe algoritimi, situatie valabila si in România, daca avem in vedere nivelul de dotare si specializare a corpului medical din ultimii ani.
„Eu am avut o sansa, pe care, poate, altii nu au avut-o, am cunoscut sistemul, problemele, am avut un reper pe care am dorit intotdeauna sa-l depasesc.”
Pentru ceea ce sunt, pentru ceea ce am facut pâna acum datorez foarte mult parintilor mei. Dorinta mea fireasca a fost sa-mi depasesc mentorii. Au existat la inceputul venirii mele in Bacau anumite discutii pe anumite teme, probleme, eu le vedeam in felul meu, asa cum le-am vazut si practicat in strainatate, doream sa le fac si aici, colaborarea noastra nu a fost foarte simpla, dar acestea au fost – sunt convins – in beneficiul pacientilor, al sectiei, pâna la urma.
– Pâna la venirea dumneavoastra in Bacau. Ce a fost inainte?
– Am terminat facultatea la Iasi, am lucrat o perioada in Iasi, dupa care am facut rezidentiatul in urologie la Oradea, am fost plecat apoi in strainatate si, acum, iata-ma in Bacau, unde ma simt foarte bine si stiu ce am de facut.
– Am vorbit de nivelul de dotare al spitalelor din România. Stiu ca ati avut diferite stagii de pregatire in tari ca Germania, Franta, Elvetia, SUA. Ce v-a impresionat, ce au ei in plus, in afara de – sa precizam – dotare?
– Toata lumea considera ca doatarea este primordiala. Eu nu cred in aceasta exclusivitate. Dupa ce am cunoscut mai multe sisteme, mai ales cel din Franta, unde am lucrat un an, pot spune ca dotarea, cu siguranta, este importanta, sunt mai multi bani implicati, ca o comparatie, in sistemele occidentale sunt alocati cu aproape 20 de ori mai multi bani, fata de România, chiar daca, in unele cazuri, procentul de alocare este acelasi. Sa revin, dotarea este mult superioara, insa eu consider ca si calitatea actului medical, pregatirea medicilor, mentalitatea, sunt alte componente ale aceluiasi sistem.
„Este mult mai usor sa dotezi o sectie, un spital, decât sa schimbi mentalitatile oamenilor. Eu am mari sperante, am indicii ca in viitorii 10-15 ani, foarte multi medici români se vor intoarce in tara.”
In Franta, de exemplu, nu exista spital in care sa nu lucreze medici români. In tarile civilizate s-au facut pasi mici si constanti, au construit sistemul actual in 100 de ani. Noi am avut perioade, ani, momente de inghetare, de inchistare, de directii gresite, de subfinantare, toate au condus la actuala situatie de fapt, de aceea vorbeam de rabdare, de optimism, de incredere. Acolo sunt alte principii, sunt statuate alte relatii cu pacientul, alte fluxuri, tehnici. Si, foarte important, preventia este pe primul plan, sume importante sunt alocate pentru preventie, sunt chiar legi in aceasta directie, modul de a cheltui banii este altul. Exista insa un sistem riguros de control al folosirii lor. Exista o formularistica intreaga doar pentru sterilizare, asistenta este obligata sa noteze fiecare operatie, am sters vârful instumentului, am sters coada, mijlocul, am repetat de 10 ori operatiile, numai asa se pot descoperi eventualele fisuri in intregul angrenaj si, eventual, vinovatii.
– V-am intrebat de particularitati…
– Sunt mai multe. Am fost in Elvetia, eram student in anul V, sa stiti ca nu sunt diferente mari fata de Franta sau Germania, peste tot se respecta strict etapele actului medical, unde se acorda foarte multa atentie si respect pacientului, confortului lui, inducerii starii lui de bine. Stiti ce m-a frapat in Germania? Docilitatea pacientului, cumintenia lui, fata de SUA, unde exista alte relatii intre medic si pacient. Am lucrat la o clinica din Hanovra, de chirurgie cardiaca, eram student in anul III. Am ramas surprins de comportamnetul pacientilor, rabdarea, increderea lor in medic, cu toata suferinta lui, cu toate necazurile pe care i le pricinuiesti prin interventii.
– Ati vorbit de medicina bazata pe algoritmi si pe dovezi. Va rog sa detaliati.
– Sunt doua caracteristici: o medicina bazata pe algoritmi, nimic nu se mai face la voia intâmplarii, bazata doar pe flerul si talentul medicului. Exista, ca in matematica, varinatele A, B si C, daca este varianta B corecta, atunci sunt alte trei subvariante. Ghidurile sunt cele care dau si restrictioneaza comportamentul medicului, in acest fel gradul de reusita si succesul sunt net superioare. A doua caracteristica este medicina bazata pe dovezi.
„Sunt foarte importante cazuistica si experienta medicului, dar nu sunt suficiente. Medicii au la indemâna studii, rezultate in urma cercetarilor facute pe mii de pacienti, in ani de practica, care ofera solutii optime, pe baza de dovezi.”
Tratam oameni nu boli, nu sunt doi pacienti care se comporta identic, fiecare om, organism trebuie priviti individual. Revin si inchei, intr-un sistem civilizat, organizat, te respecti ca medic, respecti pacientul si pacientul pe tine. Când te adresezi unui pacient, trebuie sa te golesti complet, sa intri intr-o noua psihologie, in psihologia lui. Este importanta comunicarea pacient-medic.
– Student sau medic ati fost in mai multe tari din Europa, nu v-a tentat, nu ati avut oferte de a ramâne acolo?
– M-am simtit si m-am integrat foarte bine in societatea americana, insa cel mai mult mi-ar fi placut sa lucrez in sistemul francez, care are multe asemanari cu sistemul nostru. Am fost tentat sa ramân, am primit oferte, insa punând cap la cap avantajele si dezavantajele am considerat ca viata mea trebuie sa continue in Bacau. Nu vreau sa judec pe nimeni, insa oricât de greu ar fi, sunt sigur ca este mai bine in tara ta. Si, o spun deschis, a trecut vremea când doar criticam sistemul, este timpul sa punem umarul, stiinta, experienta noastra la cladirea aici a ceva trainic. Sunt premise palpabile, se vede peste tot o imbunatatire, un suflu, o dorinta de schimbare, iar eu nu vreau sa lipsesc.
– Ati amintit si intarit rolul dotarii tehnice in sistem, in SJU Bacau, in ultimii ani, s-au facut importante investitii in tehnica si tehnologie. Va rog sa imi puneti cum au evoluat lucrurile in Sectia Urologie.
– Acesta a fost un argument forte in decizia mea de reveni in tara. Am avut o incredere foarte mare in managerul Stoica de când l-am cunoscut. Eu l-am invitat când am fost in Franta sa vizitze spitalul unde am lucrat, la Lyon. A vazut sectiile, blocurile operator, laboratoarele, a stat de vorba cu medici, cu managerii spitalului. Atunci mi-a facut o promisiune, ca se vor face multe lucruri noi in spital, in sectia noastra. Spre uimirea mea, toate s-au indeplinit dupa numai un an de când m-am intors din Franta.
„In primul rând, avem o sectie noua, printr-un proiect finantat de CJ, ne vom muta in urmatoarele zile acolo. Este la standarde net superioare, am achizitionat aparatura de ultima generatie, scumpa si foarte importanta pentru serviciul nostru de urologie.”
Avem, in primul rând, un laser cu care putem sparge pietrele rinichiului si ureterului, putem rezolva si alte patologii, tumorale de exemplu. Suntem, dupa stiinta mea, al doilea serviciu din tara care are un asemenea laser performant. Al doilea aparat adus este un vaporizator cu plasma, o inovatie in domeniul rezectiei de prostata, principala interventie chirurgicala in Urologie. Toate adenoamele de prostata se pot opera cu acest rezetoscop bipolar care are ca principiu de functionare vaporizarea plasamei din celula adenomului, care duce la o rata de vindecare net superioara, la conditii mai bune pentru pacient, la scurtarea duratei de spitalizare, complicatii mult mai putine. Macar aceste doua, plus altele, cum ar fi fluroscopul pentru endoscopii in blocul operator, ueterscopul etc., fac ca serviciul nostru din Bacau sa fie printre primele din tara, la nivelul celor din spitalele universitare. Eu am lucrat cu aceasta aparatura. Cu laserul am lucrat in Franta, cu medicul Traxer, cel mai mare specialist in laser din Franta, de la spitalul Tenon, din Paris. In Statele Unite, chiar la inceput, in 1999, aparatul folosit in ureterorenofibroscopie flexibila, cu care poti sa intri endoscopic fara taietura, pe cai naturale, retrograd, pâna in interiorul rinichiului, l-am folosit sub directa supraveghere a medicului Dimitri Begley, cel mai mare si pionierul acestei tehnici. Am un doctorat in stiinte medicale, am competente in ecografie.
– Domnule doctor, cancerul de prostata este una dintre afectiunile cele mai cumplite la barbati. Dotarea, noile descoperiri, dovezile de care aminteati, tratamentul dau sperante oamenilor ca poate fi tinut sub control, poate fi vindecat?
– Da, deoarece este o boala curabila, are vindecare in momentul de fata, cu o singura conditie: sa fie despistat din timp. Depistat la timp, repet, este un cancer care poate fi vindecat.
„Ceea ce s-a realizat aici, la Urologie, intr-un timp foarte scurt, este mult peste visurile mele.”
Este o problema de cultura in mare parte, a increderii, a obisnuintei de a merge la medic macar o data pe an pentru un set complet de analize, pentru investigatii. Nu cred ca este vorba de lipsa banilor, sistemul sanitar românesc de stat asigura asistenta medicala gratuita tuturor celor care sunt asigurati. Fiecare cetatean are acces liber in Policlinicile spitalelor, pot fi internati si tratati.
– Bani, profesionalism, daruire?
– Pentru mine toate aceste sunt importante, insa principalul motor este profesionalismul. Sunt obsedat sa fac o medicina de calitate, pe urma vin toate. In Bacau s-au facut foarte multe lucruri bune, unele in premiera, nu numai in sectia noastra. Am simtit la echipa manageriala a spitalului dorinta de a face, de a construi, iar acest lucru, pentru mine, este foarte important. Eu sunt omul oportunitatilor, sunt pentru deschidere si doresc, cu toate greutatile, impreuna cu echipa din sectie, sa facem in Bacau, urologie de performanta. Sunt tânar, am doar 37 de ani si va precizez ca am raspunderea a ceea ce spun.
