Data de 9 octombrie marchează un moment deosebit de important în istoria recentă a României – Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, reprezentând începutul deportărilor evreilor din Bucovina și Basarabia către Transnistria, în 1941.
Această zi a fost stabilită în anul 2004 printr-o hotărâre a Guvernului României, fiind dedicată memoriei celor aproximativ 300.000 de evrei și 11.000 de romi care au pierit în timpul Holocaustului, între anii 1941-1944, sub regimul dictatorial al mareșalului Ion Antonescu și al aliaților săi.
Această zi, care simbolizează debutul unuia dintre cele mai tragice episoade ale istoriei României din timpul Holocaustului, este marcată prin ceremonii de comemorare organizate la nivel național, la care participă oficiali guvernamentali, reprezentanți ai comunității evreiești și ai altor minorități etnice, dar și cetățeni obișnuiți care vin să aducă un omagiu victimelor. În cadrul acestor ceremonii, se depun coroane de flori la Memorialul Victimelor Holocaustului din București și la alte monumente similare din țară, iar supraviețuitorii Holocaustului sunt invitați să împărtășească mărturiile lor, în încercarea de a menține vie memoria celor care au suferit.
Holocaustul în România s-a desfășurat în contextul celui de-al Doilea Război Mondial, când România s-a alăturat Axei, condusă de Germania nazistă. Sub conducerea lui Ion Antonescu, politicile antisemite și anti-romi au fost implementate cu o brutalitate extremă, în special în Basarabia, Bucovina de Nord și Transnistria. Deportările masive, execuțiile sumare, lagărele de concentrare și marșurile morții au dus la pierderi masive de vieți omenești.
Deportările în Transnistria au început în iulie 1941 și au continuat până în 1943, unde zeci de mii de evrei și romi au fost supuși unor condiții inumane, foametei și bolilor, mulți dintre ei pierzându-și viața înainte de sfârșitul războiului.
Până la începutul anilor 2000, Holocaustul din România a fost un subiect insuficient abordat în discursul public și în manualele școlare. Abia după publicarea Raportului Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România, condusă de laureatul premiului Nobel, Elie Wiesel, în 2004, România a început să recunoască oficial participarea sa la Holocaust și să ia măsuri concrete pentru a educa noile generații despre această tragedie. Astfel, la propunerea prof. Gabriel Stan, începând cu acel an, Holocaustul a devenit parte a curriculumului școlar, iar numeroase instituții de cultură și educație organizează expoziții, conferințe și simpozioane dedicate subiectului. În acest fel, se urmărește nu doar cinstirea memoriei victimelor, ci și prevenirea repetării unor asemenea atrocități.
O suita de activități dedicate acestei zile, care au drept scop nu doar păstrarea memoriei victimelor, dar mai ales sensibilizarea tinerelor generații în fața pericolului pe care îl reprezintă intoleranța, discriminarea și ura, se vor desfășura, la inițiativa profesorului Gabriel Stan, în intervalul 07-11.10.2024, la Bacău.
La acestea vor participa elevi și profesori de la Colegiul Economic „Ion Ghica” Bacău.
Dintre ele remarcăm: vizitele la Sinagoga Mare din Bacău, cunoscută și ca Templul „Cerealiștilor”, sau al „Grânarilor”, la Sinagoga „A.A. Rosen” și la Muzeul de Istorie al Comunității Evreilor Bacău „Dr. Al. Safran”, prezentarea cărții „Istoria Holocaustului. Desființarea omului: de la ascensiunea lui Hitler până la execuția lui Eichmann”, autor Ovidiu Raețchi, Editura Litera, București 2024 și vizionarea filmului documentar „Jurnal de ghetou” – mărturie a lui Miriam Korber-Bercovici, supraviețuitoare a ghetoului din Djurin, Trasnistria, care a împlinit în acest an venerabila vârstă de 101 ani.
„Prin organizarea acestor activități educaționale variate, nu doar că se comemorează Holocaustul din România, dar totodată se contribuie la formarea unor cetățeni responsabili, capabili să recunoască și să combată intoleranța și discriminarea în toate formele sale. Această suita de evenimente dedicate liceenilor este o ocazie de a reflecta asupra trecutului și de a edifica un viitor mai bun, în care astfel de tragedii nu se vor mai repeta”, ne-a declarat prof. Gabriel Stan, de la Colegiul Economic „Ion Ghica” Bacău.
Reamintim faptul că profesorul Gabriel Stan, în ultimii 24 de ani, a avut contribuții însemnate la edificarea educației despre Holocaust în școlile din România.
Dintre acestea amintim: elaborarea, cu titlu unic, a programei de curs opțional „Istoria evreilor. Holocaustul”, aprobată, în premieră, de Ministrul Educației în anii 2005 și 2006, organizarea unor sesiuni de formare pentru profesorii de istorie și științe sociale, conferințe naționale și internaționale, expoziții, seminarii, workshop-uri, cu această tematică.
De asemenea, profesorul băcăuan este coautor al auxiliarului curricular „#LecțiadeistorieAltfel. Povești de viață din perioada Holocaustului”, aprobat de Ministerul Educației, apărut sub patronajul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, a programei de studiu „Istoria Evreilor. Holocaustul”, care începând cu anul școlar 2023–2024 a devenit parte componentă a trunchiului comun din curriculumul liceal și profesional, și, recent, coautor al manualului „Istoria Evreilor. Holocaustul”, apărut sub egida Editurii Didactice și Pedagogice.
Link-uri utile
- https://www.g4media.ro/mirjam-bercovici-supravietuitoare-a-holocaustului-din-romania-a-implinit-101-ani.html
- https://www.inshr-ew.ro/jurnal-de-ghetou-februarie-1942/
- https://www.inshr-ew.ro/portfolio-item/audiobook-jurnal-de-ghetou/
