Are la bază meseria de agronom, dar de câțiva ani se ocupă de bunul mers al lucrurilor din Strugari. Este primar al comunei, la al patrulea mandat, fiind ales permanent pe listele PSD. Despre realizările, dar și neîmplinirile din Strugari ne-a vorbit chiar edilul comunei, Vasile Rotaru.
-Ce va determinat în urmă cu 13 ani să candidați pentru functia de primar?
-Fiind locuitor aici, în Strugari, ca fiecare cetățean, doream să fac câte ceva pentru comunei. Atunci, acesta a fost și gândul meu. Să fac ceva pentru comunitatea mea, gândind că cei care erau deja în sistem nu fac suficient. Nu fac sau nu vor. Probabil că asta m-a împins atunci, să văd cum este sistemul și dacă pot să fac ceva. Trebuie să spun că, atunci, văzând din afară, mi se părea ușor.
-Sunteți la al patrulea mandat. Care considerați că a fost cea mai mare realizare pe care o aveți ca primar de când sunteți în această funcție?
-Nu cred că se poate numi ca fiind cea mai mare realizare ceva ce realizezi. Important este să fii lângă comunitate, oamenii să te simtă că ești acolo și, dacă ai posibilitate cu mijloacele financiare care sunt, să faci ceva care să-i deservească. Fiecare își face planuri. Bineînțeles că în fiecare an noi ne propunem să facem mult mai multe… fără bani, pentru că primăria noastră este una fără bani. Spun asta pentru că dacă nevoia noastră este de, să spun o sumă estimativă, 35 miliarde de lei vechi, noi adunăm din taxe și impozite cam 1,5 miliarde de lei vechi. Sunt bani cu care ne putem descurca foarte puțin timp. Și nu vorbim de bani care să fie cheltuiți decât pe salarii, pe indemnizații, pe ajutoare sociale.
-Aveți multe cazuri de ajutoare sociale?
-Sunt peste 90 de dosare și mai sunt multe alte persoane care s-ar putea încadra pentru pentru cazuri sociale. Vreau să spun că nu sunt bani cu care, noi, ca primărie, ca Unitate Administrativ Teritorială (UAT), ne-am putea descurca singuri.
-De curând s-a aprobat bugetul. Ce sumă ați primit?
-Am primit foarte puțin la necesitățile pe care le avem. Numai la drumuri avem cam 100.000 de lei, iar rețeaua noastră de drumuri măsoară 56 de km. Cum poți cu acești bani să întreții atât? Că dacă împărțim suma și socotim la balastru, că asta punem, ies cam 60 de mașini de balastru! Cum le împarți pe cei 56 de km, când ar trebui cam 10 mașini pe km?
-Pomeniți de balastru. Nu v-ați gândit la asfalt?
-Ba ne gândim. Dar, ca să-ți pui asfalt într-o localitate îți trebuie proiecte. Proiecte care sunt. Le faci și se cheltuie bănuți pe ele (studii de fezabilitate, documentații etc). Toată lumea spune că sunt bani pe fonduri europene, dar așa cum e localizată comunitatea noastră, nu suntem prioritari pentru că nu ieșim într-un drum național. Vrem să depunem din nou proiect pentru asfaltare, dar pentru asta trebuie să îndeplinești anumite criterii. Or, aceste criterii sunt făcute să avantajeze localitățile limitrofe Bacăului, care sunt fie pe drumul european, fie pe cel național. Sunt niște punctaje pe care noi nu le îndeplinim. Am făcut solicitări și la Ministerul Dezvoltării, și în alte părți, să îi lase și pe cei care nu prea au bani și nu-și pot face din fonduri proprii să poată accesa fonduri europene. Să ne facem și drumuri, și apă, și canalizare, și școlile.
-Cum stați din punctul de vedere al canalizării?
-Păi nu avem. Nici apă, nici canal. Suntem în masterplanul despre care s-a tot vorbit. Probabil că din 2018 vom fi și noi luați în vizor.
-Dacă pentru celelalte mandate nu ați făcut referire la o realizare anume, ce v-ați propus pentru acest mandat?
-În celelalte mandate s-au făcut 10,5 km de drum asfaltat care duce la Hanu lu’ Matei. Am mai făcut o grădiniță și modernizări la școli. Totul prin fonduri europene.
-Câte școli aveți?
-Au fost de toate 6 școli, dar, din cauza neîmplinirii normei didactice, am fost nevoiți să restrângem activitatea la 3. Pentru că nu mai sunt copii. Avem localnici care au plecat la muncă în străinătate și și-au luat și copiii, alții care au rămas acasă, dar nu prea mai fac mulți copii. Cred că în momentul de față sunt vreo 200 de persoane plecate în străinătate dintr-un total de 1.200. Mai sunt și alții plecați în alte localități.
-Ce are reprezentativ comuna Strugari?
-Nu putem nominaliza ceva cert. În schimb, toată lumea care vine aici apreciază faptul că e liniște și avem un peisaj minunat indiferent de anotimp.
-Cu ce se ocupă oamenii din Strugari?
-Majoritatea oamenilor de la noi, cred că în jur de 70 %, sunt pensionari. Ceilalți, care alcătuiesc populația activă, cam 15% se ocupă de agricultură, restul fiind plecați. Agricultura la noi nu este prea dezvoltată. Fiecare face pe lângă casă, pentru supraviețuire. Sunt și câteva asociații care au pătruns în zonă pentru terenul arabil. Mai sunt câțiva localnici care se ocupă cu apicultura, dar nu la nivel foarte mare, chiar dacă unii au aplicat pe diferite proiecte europene.
-Ce ne mai puteți spune despre comuna pe care o păstoriți?
-Cum v-am mai spus, suntem o localitate mică, cu bani puțini. Avem și noi dosare suficiente prin care vrem să mai facem investiții fie prin PNDR, fie prin PNDL. La școlile la care am restrâns activitatea vrem să facem un centru pentru bătrâni, un părculeț pentru copii, pentru că avem, de toți, 300 de copii. În continuare ne zbatem să obținem autorizație de funcționare pentru școli. În acest sens ne dorim ca la școala din centru, dar și la celelalte două, să punem o centrală, să facem grupuri sanitare și izolație termică. Mai avem un proiect și pentru iluminatul public. Acum să vedem ce fonduri vom avea.
-Referindu-ne la dumneavoastră, în afară de primărie, mai aveți timp liber?
-Când plec de la serviciu, am timp și pentru mine. Am de treabă și acasă, pentru că am o grădină, am și vreo 50 de pomi pe care îi curăț, îi stropesc. Am și meri, peri, caiși, de toate, ca toată lumea. Am și albine. Și totul fac pentru familia mea, nu merg cu produsele la tarabă în piață. Nu fac nimic altceva decât fac toți cetățenii din Strugari.
„Important este să fii lângă comunitate, oamenii să te simtă că ești acolo și, dacă ai posibilitate cu mijloacele financiare care sunt, să faci ceva care să-i deservească.”
STRUGARI La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Nadișa, făcea parte din plasa Tazlăul de Sus a județului Bacău și era formată din satele Nadișa, Năsoești-Răzeși, Năsoești-Particulari, Cetățuia, Răchitișu și Strugari, având în total 2.039 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă deschisă în 1867, patru biserici ortodoxe și două catolice. În 1950, comuna a fost transferată raionului Moinești din regiunea Bacău. Singurul obiectiv din comuna Strugari inclus în lista monumentelor istorice este fostul conac Veninoaia din satul Petricica, astăzi școală. Clădirea construită în secolul al XIX-lea este clasificată ca monument de arhitectură.
