Strategia de dezvoltare a comunei Răcăciuni a început să dea roade pe zi ce trece

– În ultimii ani au prins contur investiţii importante pentru locuitorii din satele comunei Răcăciuni, pentru îmbunătăţirea infrastructurii. Despre ce este vorba?

– Sunt primar din 2008. De aceea încerc să punctez câteva obiective realizate în anii trecuţi, cum ar fi Alimentare cu apă potabilă localitatea Fundu Racăciuni, cătun Dumbrăveni și a localităţii Răcăciuni. A fost asfaltat drumul comunal DC 110 Fundu Racăciuni, pe o porţiune de 2,6 km. Au fost montate centrale termice în toate şcolile comunei, s-au construit grupuri sanitare şi magazii de lemne, au fost efectuate reparaţii la acoperişuri şi s-au schimbat duşumelele cu parchet laminat. În toate satele, copiii au la dispoziţie locuri de joacă. Am executat lucrări de extindere a iluminatul public în satul Ciucani, lucrare finalizată în anul 2015. În anul 2016 a fost efectuată alimentarea cu energie electrică a zonei de dezvoltare economică Ferma Răcăciuni. Tot în anul 2016 am modernizat iuminatul public la DN2 – E85 Răcăciuni şi Gheorghe Doja, lucrare ce va fi continuată în toată comuna prin PNDL II.

– După campania electorală de astă vară, având în vedere şi proiectele rămase nefinalizate din mandatul trecut, v-aţi stabilit o strategie pentru următorii patru ani. Ce conţine şi de unde vin finanţările?

– A fost elaborată Strategia de dezvoltare a comunei pentru perioada 2016-2020. Sprijiniţi de PSD, partidul din care fac parte, printr-o conlucrare cu toţi membrii CL, facem eforturi sporite să accesăm atât fonduri interne, cât şi externe pentru mai multe proiecte, cum ar fi: prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală ne-am propus modernizarea unor drumuri săteşti, din cătunul Dumbrăveni şi zona Silişte, proiect coordonat de MDRAP şi pentru care a fost deja semnat contractul de finanţare, modernizare drumuri în satul Gheorghe Doja, reabilitare Pod de beton armat pe DC 110 Răcăciuni-Fundu Răcăciuni, construire Pod în satul Gîşteni, dar şi alte lucrări cerute de locuitorii comunei. Avem în program construirea a două baze sportive multifuncţionale la şcolile din Răcăciuni şi Gheorghe Doja, cât şi continuarea lucrărilor la Şcoala Fundu Răcăciuni. Prin Programul Naţional de Dezvoltare Regională ne-am propus un proiect de modernizare, renovare şi dotare a Căminului Cultural “N. Stroe” din Răcăciuni, cofinanţat prin FEADR – AFIR şi aprobat deja pentru finanţare, cât şi modernizarea infrastructurii rutiere în comuna Răcăciuni, proiect în care sunt incluse 16 străzi. Un mare proiect este cel de introducere a gazelor naturale în Răcăciuni, investiţie de peste 3 miliarde de lei, la care lucrăm acum, cât şi canalizarea în Răcăciuni, proiect deja aprobat. Anul acesta vom asfalta toate străzile şi aleile dintre blocuri în Răcăciuni şi vom moderniza curtea primăriei.

– Comuna Răcăciuni are o istorie de aproape 600 de ani, atestată documentar încă de timpul lui Ştefan cel Mare, aici au rămas urmele locuirii sau trecerii a numeroase personalităţi ale istorie şi culturii noastre, dacă ar fi să ne referim doar la Atta Constantinescu, fruntaş liberal, fost ministru, Gheorghe Buzdugan (regent), Leon Fournoraki, care au lăsat moştenire importante edificii edilitare, astfel că Răcăciuniul are acum un important potenţial turistic. Care mai este situaţia acestor imobile?

– Comuna Răcăciuni este atestată documentar la 14.10.1481 printr-un uric dat boierului Mihai Buzatu de marele voievod şi domnitor Ştefan cel Mare şi Sfânt. Să luăm pe rând edificiile edilitare moştenite: Conacul Atta Constantiscu, astăzi Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică, în subordinea Direcției de Asistență Socială Bacău, de tip rezidenţial specializată în protecţia adultului cu handicap. Conacul Gheorghe Buzdugan, monument istoric, este situat în satul Gheorghe Doja, cu o suprafaţă construită de 439 mp, amplasat pe un teren de 7.889 mp. A fost donat de către moştenitori unei firme din Bacău cu sarcina de a fi reabilitat şi introdus în circuitul turistic. De asemenea, familia Buzdugan a sprijinit financiar Biserica Ortodoxă Gheorghe Doja, în curtea căreia au fost strămutate rămăşiţele pământești ale regentului Gheorghe Buzdugan. Un gest deosebit a fost făcut şi pentru Şcoala Gheorghe Doja, căreia i-a donat suprafaţa de 2.314 mp teren pentru amenajarea unei baze sportive. Ca o mulţumire a gesturilor făcute s-a hotărât atribuirea numelui Gheorghe Buzdugan acestei şcoli. Conacul Leon Fournoraki este situat în localiatea Răcăciuni, dar, din cauza stării avansate de degradare, a fost înstrăinat, iar actualii proprietari fac demersuri pentru reamenajarea acestuia şi introducerea clădirii în circuitul turistic. Imobilul în care funcţionează Primăria şi Serviciul de Evindenţă a Populaţiei este construit în anul 1938, local în care este amenajată şi Colecţia de Etnografie “Preot Vasile Heisu”, cu peste 700 de obiecte, fiind rodul muncii unei vieţi a neobositului colecţionar şi om de cultură Vasile Heisu (1911-1971). Intenţionăm ca în memoria preotului Vasile Heisu să amplasăm un bust în curtea primăriei pentru a aduce un omagiu eforturilor depuse de acesta pentru păstrarea şi promovarea culturii noastre.

– Răcăciuni era cunoscută şi ca o zonă viticolă, pe piaţă se găsea marca Vin de Răcăciuni. De ce a dispărut?

– Vinalcool a fost, înainte de 1990, a cincea întreprindere de profil din România. Avea producţie şi pentru intern, şi pentru export. Unitatea din Bacău cu cele 11 unităţi proprii de preluare şi prelucrare a strugurilor, printre care şi cea din Răcăciuni, obţinea 100 -150 de vagoane de vin pe lună. După privatizare, unitatea a fost vândută de mai multe ori, ultimul proprietar închiriind spaţiul unei firme pentru producţie şi desfacere a tablei de Suedia. În prezent firma şi-a întrerupt activitatea, comunitatea noastră pierzând astfel un investitor. Viile? Multe au dispărut, altele produc doar pentru consumul propriu.

– Cu ani în urmă, se vorbea despre Răcăciuni ca despre un viitor oraş. Există un proiect, o iniţiativă în acest sens?

– În urma discuţiilor libere avute cu cetăţenii comunei şi consilierii locali am ajuns la concluzia că nu vom iniţia deocamdată un proiect în acest sens din cauza impozitelor mari pe terenuri şi locuinţe. După cum aţi văzut, împreună cu echipa pe care o conduc, am conceput o strategie de dezvoltare a comunei care a început să dea roade pe zi ce trece. În concluzie, transmit tuturor cetăţenilor comunei să aibă încredere în conducerea primăriei şi a Consliului Local pentru că, în perioada următoare, vor începe lucrări la proiecte importante de infrastructură (asfaltare drumuri şi canalizare), care vor duce la dezvoltarea social-economică a comunei noastre.

„Administraţia locală este deschisă pentru colaborări şi parteneriate cu persoane şi societăţi comerciale care doresc să investească şi să creeze locuri de muncă. Comuna dispune de toate utilităţile pentru desfăşurarea unei activităţi economice profitabile.”

Răcăciuni

Comuna are în componenţă şase sate: Răcăciuni, Ciucani, Fundu Răcăciuni, Gheorghe Doja, Gâşteni şi Răstoaca. Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei este de 7.252 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior, când se înregistraseră 7.969 de locuitori. Pe lângă obiectivele culturale menţionate în interviu, pe teritoriul comunei mai sunt şi alte monumente istorice şi religioase, cum ar fi Biserica din lemn cu hramul „Sfinţii Voievozi” (1808), din satul Gîşteni, Biserica din anul 1838 din satul Fundu Răcăciuni, Biserica cu hramul Sfântul Nicolae (1852) din satul Răcăciuni.