Fotografia surprinde o imagine istorică a fostei străzi Leca, în prezent cunoscută drept strada Alexandru cel Bun, din Bacău. Aceasta este o stradă încărcată de amintiri pentru locuitorii săi și a cunoscut multe schimbări de-a lungul timpului. În momentul în care a fost realizată fotografia, strada era într-o fază de transformare, în timpul unor lucrări de infrastructură sau de renovare a drumului.
Un martor al vremurilor trecute ne împărtășește amintiri din copilăria petrecută pe această stradă. „Îmi amintesc de cizmărie, unde mergeam des, și de sifonărie. Aveam vreo 12-14 ani când schimbam capsule pentru sifon. Casele de pe Leca erau familiare și fiecare locuitor avea rolul său în comunitate. Îmi amintesc de o casă în care, atunci când unul dintre soți a murit, la doar o săptămână după a decedat și celălalt, atât de mare era iubirea dintre ei.”
Această stradă nu era doar un loc de tranzit, ci un spațiu unde fiecare colț avea o poveste. „În capătul străzii Cremenea, înspre Leca, locuia o familie de rromi. Bărbatul de acolo vindea cocoșei făcuți pe loc, în cornet de ziar. Făcea și din cei îndulciți. Cocoșeii aceia erau o mică bucurie pentru noi, copiii din cartier.” Strada, cu toată simplitatea și farmecul ei, era un loc unde viața pulsa în fiecare casă și la fiecare colț de stradă.
Mai departe, locuitorii amintesc despre nea Storos, zugravul, o figură binecunoscută în comunitate. De-a lungul străzii, erau case cu cerdac, iar printre locuitori se afla și un băiat mai mare care, deși era foarte inteligent și terminase toate clasele, visa să repete toți anii de școală cu înțelepciunea pe care o dobândise.
Strada Leca nu era doar un loc de locuit, ci și un punct de reper pentru copilăria multora. „Acolo mergeam la grădiniță. Mai departe, era fabrica Confecția, iar la dreapta, în capătul străzii, era un magazin, un local și o farmacie.
Dar probabil, la momentul pozei, acestea nu existau încă. Îmi aduc aminte de frizeria care era pe stânga, înainte ca casele să fie demolate. Fotografia pare să fi fost realizată din intersecția unde era o crâșmă și sifonăria, iar din dreapta imaginii venea strada Cremenea.”
Această fotografie evocă o întreagă perioadă din istoria orașului, unde fiecare colț de stradă ascundea povești de viață, iar fiecare locuitor avea amintiri ce defineau comunitatea unită de pe strada Leca.
