Nici că se putea o mai fericită întâmplare pentru a deschide sărbătoarea de Dragobete la Izvoru Berheciului: un fiu al locului, scriitorul Marin Moscu, ne-a citit poezia sa „Lebede în vechi iubiri”, al cărei text a fost aşezat de administraţia comunei Comana, judeţul Giurgiu, la intrarea pe Podul Sărutului de pe canalul Corint, în preajma Parcului „Aventura” din localitate.
De la primul vers („Pe-oglinda apelor cu stele”) până la ultimul („Tot lebede în vechi iubiri!”), trecătorul are parte de o ambianţă mirifică exprimată liric, dar şi natural. Aşa s-au putut adăuga, la Căminul Cultural, explicaţiile interesante ale etnografei Feodosiei Rotaru, apreciate de primarul Ionel Cristofor:
„Multe am aflat despre Ziua Îndrăgostiţilor la români”. Fiind vorba despre o nouă ediţie a „Conexiunilor culturale” ale Centrului Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bacău (manager, Florin Zăncescu), s-au parcurs aceiaşi paşi ca la Poduri, de pildă, în ianuarie, dar cu alte date de interior: • donare de carte bibliotecii şcolare şi celei comunale (una dintre ele, prezentată de coautoarea Olguţa Pâţu/Carmen Voisei, managera Şcolii Populare de Arte şi Meserii „Ion Ghelu-Destelnica”); • precizarea normei academice pentru toponimul Izvoru Berheciului: din 2021, scriem fără articolul hotărât -l (cum ne deprinseserăm după DOOM1,2), cu genitivul (al, a, ai, ale) Izvorului Berheciului; DOOM3 oferă modelul Sighetu Marmaţiei; • vitrină editorială a autorilor locului: Constantin Moscu, istoric al pedagogiei româneşti, poeţii Eugen Ciuchi, Marin Moscu şi Gheorghe Dimofte, prozatorii Alexandru Şendrea şi Corneliu Groapă, eseistul Ioan Lazăr, monograful Nicu Teodoru ş.a. • spectacol de muzică populară, dansuri şi recitări, susţinut de Grupul folcloric „Izvoraş cu apă rece”, coordonat de Ioachim Dămoc; muzica uşoară i-a aparţinut lui Rareş Drăghici; • constituirea Fondului de carte „Marin Moscu” la Biblioteca Comunală, care se va numi „George-Emil Palade” (bunicul savantului, preotul Gheorghe Palade, s-a născut în satul Făghieni, din această comună).
Pentru biblioteca Şcolii, am donat două cărţi: „Istoria pedagogiei româneşti”, de Grigore Tabacaru şi Constantin Moscu (reeditare; Bacău, Editura Grigore Tabacaru, 2011), respectiv „Grigore Tabacaru – personalitate de seamă a pedagogiei şi culturii româneşti. Studii şi articole” (Bacău, Editura Grigore Tabacaru, 2008). Directoarea Oana Năforniță a fost de acord ca Zilele Şcolii să fie în legătură cu biografia patronimului, Constantin Moscu, ba chiar să se alcătuiască un curriculum la decizia şcolii cu această temă (incluzând şi personalităţile locului).
Un moment special a fost cel dedicat lui Dumitru Vasilaş, cioplitor în lemn, meşteşug reprezentat în judeţul Bacău şi exemplificat de Ioan Vlăduţiu, în „Etnografia românească” din 1973 (Bucureşti, Editura Ştiinţifică). Primarul şi consilierul Marinică Matanie i-au adus în faţa noastră pe urmaşii acestuia: Ştefan Cătănoiu şi Viorel Matanie (ucenic al lui Alexandru Huţanu, la clasa de sculptură a Şcolii Populare de Arte şi Meserii Bacău), prilej de a spera în revigorarea acestui meşteşug la Izvoru Berheciului. Reuşita manifestării îi înscrie printre actanţi pe educatorii şi elevii Școlii Gimnaziale „Constantin Moscu”, iar printre admiratori, pe membrii Despărţământului ASTRA „Vasile Alecsandri” Bacău.
Foto: Amedeo Spătaru