Pentru hinduși, vacile sunt animale sfinte. Din acest motiv, uciderea vacilor este considerată un păcat capital. Pe acest fond al venerării vacilor, în India a fost reînviat un obicei ciudat: consumul de urină de vacă, în scop terapeutic. Sacre, sacre, dar, spre bătrânețe, pentru că sunt greu de îngrijit, peste 20 de milioane de vaci sunt abandonate pe străzi. La români, statutul vacii este ceva mai nuanțat. Cert este că vaca nu este niciodată abandonată. Dimpotrivă: îi este căutată cu voluptate prietenia…
…Prin 1975, un fost coleg de liceu susținea examenul de definitivare la învățători, în capitala unui județ moldav. Fiind în trecere, m-am dus să-l încurajez. Acolo, pe holul unui liceu, am găsit un învățător mai în vârstă care susținea examenul cu o aprobare specială; a patra oară. Plângea. Povestea că a vândut două vaci și doi viței. Contravaloarea a oferit-o pentru a promova examenul. A spus și cui. Erau doi foști profesori de-ai mei. Aceștia nu făceau parte din comisie. Migrau pe-acolo; mioritic. Ne-am întâlnit, salutat, m-au întrebat și pe mine dacă nu am pe cineva în examen „care ar trebui să fie ajutat”, am rămas scârbit. Omul acela, învățătorul mai bătrânel, plângea, tot plângea, întrucât nu trecuse de proba scrisă. I s-a spus că banii pe vite fuseseră deja dați celor din comisie, erau irecuperabili…Rămăsese nu doar fără vite, ci și fără definitivat. Știam de moda cadourilor… clasice: ghiuluri, lănțișoare de aur, stilouri cu peniță de aur, pliculețe etc. Dar despre un asemenea statut al vacii încă nu aflasem…
…Un domn dintr-un sat, bine intenționat, chinuit de febra creației literare, m-a rugat să-i scriu o prefață la o carte. Nu prea m-a tras condeiul. L-am întrebat cum o va publica. Mi-a spus că pune două vaci… la bătaie pentru a asigura editarea/ tipărirea. Habar n-am dacă este același domn despre care mi-a vorbit, cândva, cu tristețe, și Ovidiu Genaru…
…Prof. Vasile Preutu a scris, împreună cu regretata sa soție, Agripina Preutu, învățătoare, o admirabilă monografie (300 de pagini) a unei așezări rurale care a împlinit cinci veacuri de existență. A crezut că le va face o frumoasă surpriză concetățenilor, aleșilor locului. A solicitat de la administrația locală, și nu numai, sprijin financiar pentru tipărirea lucrării. Vorbe pierdute în pustiu…Din întâmplare, Vlad Pohilă, scriitor din Republica Moldova, a citit manuscrisul, a scris o prefață grozavă și s-a oferit să intermedieze publicarea la o editură din Chișinău. Dar numai costul tiparului a fost de 120 de milioane de lei vechi… Sursa investiției: prof. Vasile Preutu a vândut o vacă, niște porci și, evident, a pus la dispoziție pensia sa pe mai multe luni… Nobil statut are vaca, nobil statut are porcul… Știți câte monografii au vândut autorii, în încercarea de a-și recupera ceva din bani? 17 exemplare…
Darwin mi-a spus că „nenumăratele turme de oi, cirezi de vaci, herghelii de cai, au schimbat imaginea vegetaţiei”. Ioseph Joubert avansase gândul că „vaca nu este nimic altceva decât o maşinărie care face iarba propice ca să o mâncăm”. Dar nici celebrul naturalist, nici eseistul francez n-au intuit că vaca și alte necuvântătoare vor intra și cu alte statusuri în istoria culturii și civilizației.
