Statul vrea să lase contribuțiile sociale în seama salariaților

– exemplul României ar deveni singular în UE, dar măsura anunțată este doar un proiect, privit cu scepticism

Ministerul Finanțelor Publice a comunicat că de la 1 ianuarie 2018 contribuțiile sociale vor fi trecute exclusiv în sarcina angajatului, conform Programului de guvernare 2017 – 2020. „Nivelul contribuțiilor sociale obligatorii urmează să se diminueze cu 4,25%, respectiv de la 39,25 la 35% – spun cei de la minister. CAS (contribuția de asigurări sociale, la pensii) și CASS (contribuția de asigurări sociale de sănătate) vor fi datorate de angajat, însă obligația stabilirii, reținerii și plății acestora către bugetele de asigurări sociale va reveni în continuare angajatorului. Această măsură va asigura angajatului creșterea punctajului luat în calcul la stabilirea pensiei și implicit o pensie mai mare. Măsurile nu vor implica creșterea cheltuielilor salariale pentru angajator. Totodată, având în vedere și scăderea cotei de impozit pe venit, nici venitul net al angajatului nu va fi afectat”.

România ar deveni, astfel, singura țară din Uniunea Europeană (UE) care lasă contribuțiile sociale exclusiv în sarcina angajaților. Acest sistem – spun specialiștii din domeniu – nu se aplică în niciun alt stat membru al UE pentru că implicarea angajatorului în plata contribuțiilor a avut ca scop, încă de la începuturile introducerii acestora, susținerea anumitor categorii de persoane care beneficiază de ajutor social fără, însă, a contribui la sistem (elevi, studenți, pensionari care beneficiază de asigurarea socială de sănătate fără plata contribuției).
Totodată, analiza de specialitate relevă faptul că, în medie, la nivel european, contribuțiile angajatorilor sunt mai mari decât cele ale angajaților.

Ce spun specialiștii băcăuani

Noua măsură, care a fost precedată deja, de la 1 august 2017, de obligativitatea ca angajatorii să achite CAS și CASS la nivelul salariului minim brut pentru contractele part-time, nu proporțional cu salariul efectiv, așa cum se întâmpla până acum, este considerată însă de executanții din sistemul fiscal, inspectorii teritoriali, doar „un proiect”, pentru că nu a fost încă inclusă într-un act normativ.

„Plata – spune Paul Stupu, șeful Administrației Județene Bacău a Finanțelor Publice – o va face, deci, tot angajatorul, care va reține la sursă sumele datorate și le va vărsa la Bugetul de stat. Însă prevederea de care e vorba e doar un proiect, iar noi putem aplica politica fiscală a statului numai atunci când măsurile nou luate apar în Monitorul Oficial al României.

A mai fost o situație de acest gen, cu pensiile, cu șomajul. Nu ar fi normal ca tot contribuabilul care are calitatea de angajat să vină personal la ghișeele noastre să plătească lunar contribuțiile. Ar fi din nou cozi infernale. Însă chiar dacă unii contribuabili au de achitat anumite obligații către stat, noi îi notificăm din timp în această privință. Și de regulă se ține cont de aceste notificări”.

În aceeași notă a comentat proiectul guvernanților și președintele în exercițiu al Filialei Bacău a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR), Marcel Bulinschi. Un angajat, evident sub anonimat, a ținut să exprime și el o părere radicală. „În această situație, spune acesta, și dacă un angajator nu varsă contribuțiile la buget poate fi acuzat de furt. Banii nu sunt ai lui, deci dacă nu-i varsă la buget îi fură de la angajat! Sunt multe cazuri, iar cei care pierd sunt angajații care nu pot primi tratament medical sau pensii”.

Ce efecte ar putea avea noua măsură anunțată

În medie, la nivel european, contribuțiile angajatorilor sunt mai mari decât cele ale angajaților. Potrivit calculelor făcute de specialiști, media contribuțiilor sociale suportate de angajator în statele UE este de 23,57%, pe când media contribuțiilor angajaților este de doar 13,35%.

Ei cred că Executivul dorește să crească nivelul contribuției angajaților în România la aproape de trei ori media europeană și să elimine contribuția angajatorului. Experții PwC România, de exemplu, consideră că pentru ca angajații să nu fie afectați de această creștere a poverii fiscale în sarcina lor, angajatorul ar trebui să le crească salariile brute, potrivit programului anunțat de Guvern, cu 22,75%.

Dar, conform prevederilor legale actuale, angajatorii din mediul privat nu pot fi obligați să modifice nivelurile salariale decât pentru salariații plătiți la nivelul salariului minim pe economie, contractele de muncă fiind înțelegeri private, iar statul nu poate impune modificarea acestora fără acordul părților.

În plus, specialiștii atenționează că pot apărea situații în care angajații vor avea un salariu mic cu circa 22%.

Recent, premierul Mihai Tudose a declarat însă că măsura privind trecerea obligației plății CAS și CASS din sarcina angajatorului în sarcina angajatului nu va fi aplicată.

„Până la 1 ianuarie mai e mult. E prematur să ne pronunțăm, pentru că și așa au fost lansate pe piață mai multe variante de impozitare, precum cele referitoare la impozitul pe cifra de afaceri sau impozitul pe gospodărie, dar toate abandonate. Poate mai trece căldura verii, iar unii se vor mai răcori și în modul în care gândesc unele măsuri fiscale”.
Marcel Bulinschi, președintele în exercițiu al Filialei Bacău a CECCAR