Stațiunea Slănic-Moldova, în topul preferințelor românilor și în anul 2023

Pe parcursul evoluției sale, indiferent de transformările care au avut loc, stațiunea Slănic-Moldova a rămas una dintre cele mai populare destinații turistice și de tratament din România.

Slănic-Moldova, prima stațiune a țării, între 1887 – 1916, 1930 – 1944 și printre primele, între 1965 – 1989, 2000 – până în prezent

Să nu uităm că în perioada 1887 – 1916, potrivit presei vremii, a studiilor și relatărilor unor mari personalități ale medicinei românești, Slănic-Moldova a fost considerată prima dintre toate stațiunile țării, dar și singura care, datorită infrastructurii sale medicale, putea rivaliza cu orice altă stațiune balneoclimatică din Europa.

,,Într-adevăr, Slănicul nu este numai admirabila stațiune balneară renumită pentru apele ei alcaline fără pereche în țară – la drept vorbind este unica din acest punct de vedere – dar mai este înzestrat de natură cu o risipă de calități atrăgătoare. Stabilimentele de hidroterapie, electroterapie, de aer comprimat și inhalații, dintre cele mai moderne și mai mult ca excelente, cheamă aici pe nenumărații clienți ai bolilor, printre care și pe cei ai bolii atât de moderne, care se cheamă neurastenia. Pentru toți aceștia, fie ei suferinzi sau simpli vizitatori, apa nu este totul. Ei vin să găsească farmecul unei șederi atât de plăcute, mulțumită celor mai variate distracții. Iar în orele necesare odihnei au repausul în tovărășia cu adevărat mângâietoare a codrilor seculari și a izvoarelor limpezi, cu necontenitul geamăt pe care îl îngână tremurul frunzelor. De aceea, în comparație cu alte stațiuni balneare, Slănicul din Moldova oferă priveliștea rară de a fi populat în număr mare în timpul întregului sezon de vară, motiv pentru care și-a dobândit pe drept cuvânt reputația și faima de care se bucură, prestigiul de a fi prima dintre toate stațiunile climaterice și balneare ale țării. Toate succesele și îmbunătățirile realizate se vor adăuga la cartea voluminoasă în ani a Slănicului, ceea ce va întări încă o dată aureola sa de Suveran nedisputat și neîntrecut, Coroana băilor românești” (Biblioteca Centrală Universitară Iași, ziarul ,,Curierul Slănicului Moldova”, Nr. 1, Anul X, Duminică, 10 iunie 1912).

De asemenea, în lucrarea ,,Călăuza locurilor de băi și de odihnă din România” (1912), semnată de medicul Friedrich Grünfeld, unul dintre cei mai renumiți cercetători și publiciști din domeniul balnear la vremea respectivă, apare și o clasificare clară, dar și o descriere a locurilor de băi și de odihnă din România, în care este prezentată și stațiunea Slănic-Moldova. Supranumită și ,,Sinaia Moldovei”, acest așezământ balnear era considerat ,,cel mai însemnat loc de băi din țară, principala localitate climaterică, de aer și odihnă din Moldova, socotită un Aix-les Bains al României, unde își dau întâlnire toți acei care doresc să petreacă cu folos timpul de vacanță”. Iar profesorul și medicul G. Băltăceanu, care și-a susținut teza de doctorat cu tema ,,Apele minerale de la Slănic-Moldova și acțiunea lor asupra secrețiilor gastrice și biliare”, teză premiată cu medalia de aur, afirma în prefața unei alte lucrări semnată tot de medicul F. Grünfeld, (,,Călăuza băilor din România”, ediția 1933), următoarele: ,,Pentru tratamentul maladiilor de stomac și ale digestiei în general, sunt ape sărate, alcaline ori mixte. Stațiunea cea mai reputată este Slănicul din Moldova. Cu cele 17 izvoare ale sale, de origine profundă, această stațiune prezintă un exemplu rar, deoarece, alături de izvoare care măresc – există și altele, care micșorează secrețiunea stomacului. Situată în regiune muntoasă, înconjurată de păduri seculare, Slănicul are deci și avantajul climatului de altitudine”.

După Primul Război Mondial, când stațiunea a avut mult de suferit, refacerea a început ceva mai târziu, prin 1924, dar după 1930 și până în preajma celui de-Al Doilea Război Mondial, Slănicul a revenit pe primul loc între stațiunile țării, așa cum reiese, printre altele și din cuvântul de deschidere rostit de prof. dr. Gheorghe Tudoranu, unul dintre pionierii balneologiei românești, la cel de-al doilea Curs de perfecționare în balneologie și fizioterapie, care s-a ținut la Slănic-Moldova, între 1 – 7 septembrie 1936, cu tema „Înainte, în timpul și după o cură balneoclimatică”. Iată un fragment edificator din acest discurs: ,,Am deosebita satisfacţie a deschide cursurile de perfecţionare în balneologie la Slănicul Moldovei, staţiune cu a căror resurse terapeutice s-ar mândri orice ţară din lume. Graţie aceluiaşi elan pentru înălţarea balneologiei s-au înfăptuit cursurile de perfecționare, mai întâi la Sovata, graţie profesorului Marius Sturza; iar anul acesta în această frumoasă staţiune, cu care natura a fost atât de darnică. Pentru cursurile de la Slănic m-am adresat tuturor somităţilor de la cele trei facultăţi de medicină (Iași, Cluj și București, n. a.), care au răspuns prin profesorii cei mai indicaţi a ţine cursuri de balneologie. Am ţinut ca aceste cursuri să fie mai cu seamă în legătură cu specialitatea Slănicului, adică cu bolile tubului digestiv şi de nutriţie. De asemenea, am dat valoarea cuvenită bolilor aparatului respirator, care beneficiază de Inhalator. Slănicul se bucură de o mare bogăţie de izvoare pentru mai toate bolile tubului digestiv. Este unica staţiune din lume cu izvoare şi pentru hiperaciditate, cât şi pentru hipoaciditate stomacală. Gama nesfârşită de izvoare oferă posibilităţi de tratament pentru toate vârstele şi temperamentele nervoase. Slănicul a avut şansa de a-şi crea o serie de stabilimente de inhalaţie şi de băi, inegalate în ţară, graţie Epitropiei `Sf. Spiridon`, care a făcut adevărate sacrificii pentru Slănic. Hotelurile şi vilele de mâna întâi, oferă un confort indispensabil unei bune cure de apă. De aceea am crezut că e bine să ţinem al doilea ciclu de cursuri de perfecţionare în balneologie la Slănic, pentru ca medicii din toată ţara să poată vedea o staţiune model şi de virtuţi terapeutice şi de stabilimente balneare, dar şi de confort” (revista ,,Mișcarea Medicală Română, Anul X, Nr. 5 – 6/1937, Număr special de Hidro-Climato-Balneologie”, pp. 377 – 379).

Slănic-Moldova, în topul stațiunilor și în 2023

După 1950, în perioada epocii comuniste, dar și după 1990, cu suișurile și coborâșurile inerente noilor tranziții, Slănicul Moldovei (mai ales după 2000 și până în prezent) rezistă și revine în forță în prim-planul industriei turistice și de sănătate din România.

Și în anul 2023, conform clasamentelor/topurilor pe care le-au realizat o serie de posturi de televiziune și firme de turism, stațiunea Slănic-Moldova se înscrie printre stațiunile preferate ale românilor, inclusiv ale celor din Republica Moldova sau Ucraina. Astfel, într-un top în care au fost incluse 11 stațiuni balneoclimatice din România, realizat de Agenția de Turism ,,Christian Tour”, cu sloganul ,,Odihnă, relaxare și vindecare”, locul doi a fost ocupat de Slănic-Moldova, după Băile Olănești și înaintea altor stațiuni precum Vatra Dornei, Băile Tușnad, Băile Felix, Sovata, Covasna, Băile Govora etc. ,,Un loc de poveste, Slănic-Moldova este o stațiune excelentă pentru cei care vor să urmeze o cură de tratament și să se bucure de frumusețea naturii”, se arată pe site-ul agenției, la https://christiantour.ro/blog/destinatii/romania/statiuni-balneo-romania/. Despre ,,Christian Tour Holding” se menționează următoarele: ,,Cu o prezență solidă pe piața turistică, holdingul demonstrează dorința de a investi în dezvoltarea continuă a industriei de profil, oferind clienților săi servicii inovatoare și de calitate. Prin realizările sale,`Christian Tour Holding` consolidează poziția sa de lider și își asigură o prezență extinsă pe harta turistică a României”.

Și nu demult, pe la mijlocul lunii noiembrie, în știrile din turism, postul de televiziune ,,Pro TV” a prezentat reportajul ,,Cele mai populare destinații de tratament din România: stațiunile balneare de vizitat toamna”. La categoria ,,Cele mai populare stațiuni balneoclimatice din România” (a mai existat și categoria ,,Stațiuni balneare ideale pentru toamnă”), stațiunea Slănic-Moldova se situează pe primul loc. ,,Dacă nu ai fost niciodată într-o stațiune balneoclimaterică, atunci trebuie să o faci neapărat. Pe lângă faptul că vei găsi o alinare binevenită pentru o varietate de afecțiuni și boli medicale, inclusiv reumatism, tulburări endocrine, probleme renale, hepatice, respiratorii, cardiace, gastrointestinale și nervoase, precum și tulburări de nutriție, metabolism și ginecologice, aceste stațiuni sunt ideale pentru relaxare. Țara noastră deține mai mult de o treime din izvoarele minerale și termale ale Europei. Statisticile arată că România atrage anual un număr considerabil de turiști, atât români, cât și străini. Iată câteva dintre cele mai populare stațiuni balneoclimaterice din România: Stațiunea balneară Slănic Moldova îmbină armonios elementele tradiționale cu un design modern. Se mai numește și `Perla Moldovei`, iar cei care au fost aici înțeleg de ce. Așezată la poalele Muntelui `Nemira` din Bacău, izvoarele carbonatate, bicarbonatate, ușor sulfuroase și oligominerale au transformat această stațiune balneoclimaterică într-un centru căutat de cei în căutarea unor tratamente naturale. Izvoarele termale au fost descoperite aici încă din 1801, iar facilitățile balneare foarte apreciate au apărut în 1877. Pe lângă ofertele termale, Slănic Moldova pune la dispoziția iubitorilor de natură trasee montane încântătoare pentru a scăpa de rutina zilnică”, se arată pe site-ul postului, la https://stirileprotv.ro/stiri/travel/cele-mai-vindecatoare-destinatii-din-romania-statiunile-balneare-de-vizitat-toamna.html.

La sfârșitul lunii octombrie, stațiunea Slănic-Moldova a putut fi văzută și pe postul ,,Kanal D”, într-o emisiune unică pe piața media din România, intitulată ,,ROventura” și dedicată turismului românesc (la https://www.youtube.com/watch?v=JrFnaRPuHiw). Emisiunea este realizată de George Mihai, în prezentarea lui George Mihai și a Andreei Străvoiu.

O clarificare necesară și o propunere pentru cei din domeniu

Observațiile realizate cu privire la întocmirea și prezentarea unor clasamente/topuri ale stațiunilor din România ar trebui să țină cont, pentru o mai bună încadrare și reprezentare, de câteva acte normative, care reglementează clasificarea stațiunilor în funcție de specificul lor și atestarea acestora ca stațiuni de interes național, respectiv local. Dar și în aceste acte apar câteva neclarități, deoarece potrivit acestora există trei categorii de stațiuni: stațiuni balneare, stațiuni climatice și stațiuni balneoclimatice, iar conform prevederilor anexei nr. 1 la H. G. nr.1016/2011, privind acordarea statutului de staţiune balneară şi balneoclimatică pentru unele localităţi şi areale care dispun de factori naturali de cură, cu modificările ulterioare, este inclusă doar cea de-a doua categorie, deși există și cele ale stațiunilor balneare și climatice. Acestea din urmă există prezentate altundeva, iar căutările durează ceva timp.

Și pentru că mai toate stațiunile din România sunt în primul rând turistice, dar ținând cont și de cele trei categorii de mai sus, clasificarea ar trebui să fie următoarea: stațiuni turistice balneare de interes național, respectiv local (Băile Herculane, Techirghiol, Băile Govora etc), stațiuni turistice climatice de interes național, respectiv local (Breaza, Bușteni, Păltiniș, Durău, Mamaia, Neptun-Olimp, Venus, Saturn etc) și stațiuni turistice balneoclimatice de interes național, respectiv local (Sovata, Felix, Slănic-Moldova, Târgu-Ocna, Olănești, Covasna, Sângeorz-Băi, Tușnad etc).

În județul Bacău există în prezent, două stațiuni turistice de interes național și trei stațiuni turistice de interes local

În Anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice, este inclusă și Lista localităților atestate ca stațiuni turistice de interes național, respectiv local, permanent actualizată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Tursimului, cu modificările apărute.

Conform acesteia, în județul Bacău figurează două stațiuni turistice de interes național, respectiv Slănic-Moldova și Târgu-Ocna și trei stațiuni de interes local: orașul Dărmănești, Zona Moinești Băi (municipiul Moinești) și Zona turistică a orașului Comănești.

Romulus-Dan BUSNEA