„Statistica înseamnă lucru în echipă, iar eu cred în echipa mea”

• spune noul director executiv (interimar) al Direcției Județene de Statistică, lect. univ. dr. Oana Ancuța Stângaciu

După 20 de ani dedicați profesiei de statistician, Oana Ancuța Stângaciu a preluat, funcția de director executiv al Direcției Județene de Statistică Bacău (DJS), cu statutul de director interimar până la susținerea concursului de fixare pe post. De trei luni îi urmează în funcție celei care a crescut-o, practic, în această profesie și care a dat un suflu nou instituției băcăuane, după circa 30 de ani la conducerea ei, prof. univ. dr. Eugenia Harja. Cu experiența sa, Oana Ancuța Stângaciu a preluat din mers, lejer, proiectele DJS și la fel de lejer lucrează acum și la cele care se vor aplica în anul care vine.

Cititorii noștri, dar și eu alături de ei, suntem foarte curioși să aflăm mai multe despre noua directoare de la Statistică. Cine sunteți?

Sunt Oana-Ancuța Stângaciu, dar toată lumea îmi spune Anca. În 1997 am terminat cursurile la facultatea de Litere și Științe Economice (așa cum se numea atunci), la Universitatea din  Bacău (acum Universitatea „Vasile Alecsandri”). În 2008 am început școala doctorală la Iași, la Universitatea „Al. I. Cuza” – Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, iar în 2012 am obținut titlul de doctor în științe economice. Tot în 2008 am început și colaborarea cu Universitatea din Bacău, iar acum sunt lector universitar dr. la facultatea de Științe Economice a acesteia.

Predați și statistică?

Am doctoratul în economie și afaceri internaționale, iar la catedră am început cu Analiza informațiilor cu SPSS (Statistical Package for Social Sciences) – metodele matematice și statistice de analiza datelor și informațiilor rezultate din procesul de cercetare a piețelor. În prezent susțin și disciplinele Comerț internațional și Globalizarea afacerilor și țin și seminarii de statistică și simulări de marketing, în care merg pe partea de analiză cantitativă.

Sunteți originară din Bacău?

Da, chiar din oraș, unde am urmat, din 1989, și cursurile liceului „George Bacovia” (acum Colegiul Național Ferdinand I), la profilul „Matematică-fizică”.

Acest profil poate fi o cauză a apropierii, ulterior, de domeniul economic?

Am urmat profilul numit „Real” al liceului, dar în 1993 tendința era să ne îndreptăm spre științele economice. Chiar în 1993 la noi era a doua generație care studia marketingul, ceea ce am studiat și eu în facultate, în a treia generație. Am considerat că este o oportunitate. M-au sfătuit și părinții mei să merg pe o astfel de cale, iar noțiunea nouă pentru noi, românii, de marketing, suna foarte interesant, fiind vorba de cercetarea pieței, de orientarea către consumator. Și mie mi-a plăcut alegerea, iar ulterior am lucrat mai mult pe partea de analize (analize cantitative).

Dar, când și cum ați ajuns la Direcția Județeană de Statistică?

Ei, imediat după absolvirea cursurile facultății am lucrat întâi la societatea ASCO, fosta fabrică de confecții din Bacău, aproape trei ani. Mă ocupam de activitatea de export și, pentru că vorbeam fluent franceza, răspundeam și de legătura cu partenerii vorbitori de franceză. Însă, în anul 2001 a fost scos la concurs un post la Direcția de Statistică și așa am ajuns aici. Iar de 18 ani lucrez în Biroul de analiză, sinteze și diseminare de date statistice.

Lumea statisticii este una aparte. Cum ați perceput-o?

În momentul în care am ajuns la partea de diseminare și la publicarea informațiilor, a indicatorilor disponibili, mi s-a părut extrem de interesantă. De la început am participat, astfel, la tot ce a însemnat editarea de informații, de analize. Mie statistica mi-a plăcut și în facultate, iar profesoara mea a fost chiar doamna Eugenia Harja, care a condus DJS peste 30 de ani. Am fost o studentă de nota zece la cursurile doamnei Harja.

Practic, va crescut ca statistician.

Mi-a fost și profesoară și directoare.

Cum vi se pare noua postură la care vă obligă funcția?

Am pornit pe acest drum și datorită echipei manageriale, toți salariați ai DJS de mai mulți sau mai puțini ani: Daniela Măgirescu – director executiv adjunct, Vasilica Ciomârtan – șefa Serviciului „Producție statistică” și Claudiu Rupii – șeful Serviciului Contabilitate. De altfel, întreg colectivul a fost format, rodat de doamna prof. univ. dr. Eugenia Harja. Am plecat la drum cu acest colectiv și vreau să îl am mereu alături. În fapt, nici nu am părăsit definitiv biroul și îndatoririle pe care le-am avut până acum, încă mai pun umărul la lucrul acolo. Eu cred în lucrul în echipă.

Ce proiecte importante, aflate deja în lucru, ați preluat pe 21 iunie și care sunt obiectivele la care veți lucra în continuare?

Erau, atunci, pe rol trei mari proiecte: Programul cercetărilor statistice (anchetele statistice), Recensământul Agricol în plină desfășurare atunci, finalizat în luna iulie, făcut cu peste 700 de oameni pe teren, și pregătirea Recensământului populației, cu actualizarea hărților GPS, angajare de oameni, verificarea hărților și începerea sectorizării teritoriului.

În viitorul apropiat ne propunem să realizăm un volum complet de cercetări statistice și toate de calitate. Planul acestor cercetări este stabilit de Guvern. Dar tot în noul an trebuie să finalizăm date provizorii din RGA, iar la finalul anului datele definitive. Însă, din ianuarie începem instruirile pentru RPL cu personalul de recensământ. Tot la finale anului viitor, trebuie să scoatem primele date provizorii din RPL. Datele definitive vor fi gata în decembrie 2023.

Mulți dintre noi nu știm exact cum este organizată această instituție județeană.

Avem Serviciul de producție, care se ocupă cu cercetările statistice (numai anul trecut numărul cercetărilor a fost de circa 100, cu date culese de la peste 70.000 de unități statistice; un salariat de aici se ocupă, lunar, în medie, de 130 de unități în observare).

Avem și Biroul de diseminare a datelor. La ora actuală, Institutul Național de Statistică face diseminarea online, gratuit și în timp real a datelor pe care le trimitem noi, din teritoriu, iar cea mai mare parte a indicatorilor statistici sunt diseminați din baza de date TEMPO online, cea mai mare bază de date statistice. TEMPO se găsește pe site-ul oficial al INS. De altfel, oferim gratuit toate publicațiile statistice editate de noi (de exemplu buletinul Infostat, Anuarul statistic sau buletinul statistic lunar); ele pot fi consultate online. Iar buletinul Infostat apare numai la Bacău.

Unii oameni cred că statistica este mediul în care se mai „aranjează” unele cifre, unii indicatori. Eu cred că nu. Dar dumneavoastră ce ziceți?

La noi se fac analize cu datele pe care le preluăm din mediul economico-social. Noi trebuie să certificăm științific rezultatele la care ajungem astfel. Când facem cercetări, estimăm anumite rezultate, dar și pe acestea trebuie să le vedem cât sunt de corecte. Trebuie să găsim o logică în fiecare indicator calculat. Inițial factorul uman stabilește legătura dintre doi indicatori, dar vine apoi instrumentul statistic, cel care fundamentează sau nu ipoteza noastră.

Materia primă în statistică sunt datele, cifrele colectate de la cei care trebuie să vi le trimită. Și sunt mii și mii de astfel de furnizori. Sunt ei corecți și disciplinați, vă trimit la timp tot ce le cereți?

Colectivul nostru este matur profesional. Și vârsta medie, la noi, este de 47 de ani. Oamenii au deja experiență. Jumătate dintre noi sunt cu vârste între 40 și 50 de ani. Iar experiența își spune cuvântul în culegerea, analiza și procesarea datelor. În plus, este și un colectiv stabil. Colegilor mei le place activitatea pe care o fac. Unii sunt aici încă de la terminarea facultății, alții au și ieșit la pensie tot de aici. Iar furnizorii de date pentru noi sunt disciplinați, răspund acestei îndatoriri. Îi consiliem și noi pentru completarea chestionarelor pe care ni le trimit. Și lucrăm cu iei cu diplomație. Îi conștientizăm că prin furnizarea datelor cerute vor putea și ei să folosească informațiile care rezultă din analizele noastre. O societatea comercială poate ști, astfel, unde se situează la nivel macroeconomic sau local, din clasamentele întocmite de noi.

Mai există apetență pentru profesia de statistician? Mai există o pepinieră de cadre în domeniu, o școală pentru aceasta?

Statistică este căutată în continuare. Chiar de cei care vin la noi pentru activități temporare, cum ar fi la recensăminte. Acum ne gândim la Recensământul populației, care de data acesta va fi ceva nou, mai ales că nu se mai face pe hârtie, ci direct pe tablete și de aici în online. Apoi, vor fi două tipuri de recenzări. Prima este autorecenzarea, de la jumătatea lunii martie 2022, până la jumătatea lunii mai, pe care o poate face oricine folosește computerul. După autorecenzare se face, tot timp de două luni, recenzare „face to face” (față în față), pentru cei care nu au intrat online. O noutate este actualizarea hărților web GIS, care stau la baza sectorizării teritoriului (nomenclatura stradală, coordonate GPS pentru clădiri, actualizarea de numere administrative și locuințe. Harta trebuie să corespundă cu realitatea din teren.

Pentru aceasta am recrutat personal de recensământ, pentru trei ani. Noi am avut zece posturi, iar pentru un loc au concurat patru persoane. Cei agreați sunt economiști, ingineri, geografi și juriști. Ei lucrează deja la actualizarea hărților pentru sectorizare. Din octombrie am mai recrutat zece persoane, pentru un an, care acum deja verifică dacă hărțile corespund cu realitatea.

Dintre aceste persoane angajate temporar, unii cer să lucreze permanent la noi. Deocamdată nu se fac angajări de acest fel, dar dacă vor fi vom alege dintre cei care sunt economiști.

Nu există școli propriu-zise de statistică, dar unele facultăți au asemenea specializări de statistică și prognoză economică. Nu și în Bacău. Dar, statistica este disciplină fundamentală pentru toate specializările din domeniul științelor economice.

Ce calități trebuie să aibă un statistician?

Să stăpânească logica matematică, să aibă diplomație, să știe să negocieze cu furnizorii de date statistice, când se impune, să aibă tact pedagogic pentru a se face înțeles de toți cei cu care discută, să facă înțelese metodologiile folosite de statisticieni și, evident, să aibă multă răbdare să lucreze mai mult static, într-un birou, la un calculator etc.