România se află într-un minunat moment în care guvernanții și guvernații se află perfect paraleli necoplanari. Nu a existat un punct de divergență mai bine implementat decât în aceste săptămâni, când criza economică, criză politică și criza provocată de război s-au combinat într-o formidabilă bombă cu fragmentare. O bombă invizibilă deși perfect demonstrabilă matematic. Ceva similar cu o planetă pe care nu o vedem dar pe care o intuim din modul în care afectează alte corpuri cerești.
Mama tuturor crizelor care se pregătește în culise nu e un secret; este anunțată de multă vreme iar războiul din Ucraina e doar pretextul. Motive ar putea fi multe dar, probabil, nu le vom putea ghici niciodată. Cert este că fiecare țară și-a găsit propriile motive pentru a împinge resetarea actualului echilibri planetar; toate aceste motive formează o rezultantă care are capacitatea de a transforma radical lumea pe care o știm.
Tragedia este că multă lume aprobă această transformare sau măcar transformările propuse de liderii lor. Aceeași orbire care a dus la declanșarea Marelui Război, văzut că o scurtă campanie militară prin care să li se arate „celorlalți” cine e șeful, a pus stăpânire pe o mare parte a cetățenilor planetei. Unii vor răzbunare istorică, alții compensații economice, unii – îndreptări teritoriale, alții refacerea măreției pierdute. Mulți vor să-și vadă inamicii plutind cu burta în sus pe râu, și mai mulți vor „dreptate” orice ar fi însemnând asta, hrăniți de agențiile de PR și campaniile de PsyOp.
La noi în țară avem câte puțin din toate acestea, plus o clasă politică anesteziată de amenințarea dosarelor și care execută întocmai și la timp ordinele primite în plic, „par avion”. Nu mai puțin surprinzător, avem și o populație la fel de anesteziată de libertatea primită după cei doi ani de lagăr medical și care se grăbește să deguste deliciile unei ciorbe și a unui mic cu muștar la o terasă, fără să crâcnească față de creșterea prețurilor și fără să se mire câtuși de puțin în fața rânjetului guvernamental livrat în loc de măsuri economice.
În fond, degetul mijlociu arătat alegătorilor este o tradiție a tuturor politicienilor români care au reușit să obțină voturile necesare ocupării unui post bănos.
