Primarii din județ, specialiștii din domeniul serviciilor sociale, de sănătate și educație, reprezentanți ai UNICEF, ai administrației județene și centrale s-au întâlnit, miercuri, la Centrul de Afaceri, pentru a analiza rezultatele proiectului pilot „Incluziune socială prin furnizarea de servicii integrate la nivelul comunităților” demarat în 2014.
Unic în țară, modelul a fost implementat la inițiativa Consiliului Județean (CJ) Bacău în parteneriat cu UNICEF România și cu implicarea a 38 de primării, a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția a Copilului, Direcției de Sănătate Publică și Centrului de Resurse și Asistență Educațională.
Parteneri activi au fost și sunt Ministerul Muncii, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Ministerul Tineretului și Ministerul Fondurilor Europene, ONG-urile și mediul academic.
Două idei stau la baza acestui tip de intervenție: că nevoile copiilor din zone defavorizate nu sunt doar de natură socială și că asigurarea unui pachet de servicii (de sănătate, educație și protecție socială) într-un mod integrat va reduce inechitățile și deprivările cu care se confruntă copiii, precum și faptul că intervenția timpurie e mai eficientă și mai ieftină.
„Copiii vulnerabili, aflați în situații de risc, împreună cu familiile lor sunt prioritatea noastră. Realitatea din teren ne-a demonstrat necesitatea unei abordări integrate care să acopere toate segmentele în care ajutorul nostru poate fi util – social, educație, sănătate. Echipele locale au identificat nevoile, vulnerabilitățile dar și tipurile de servicii și soluțiile prin care aceste probleme pot fi rezolvate. Acum, la 4 ani de la start-ul acestui proiect, vorbim de peste 20.000 de copii asupra cărora ne-am îndreptat atenția. Este cea mai frumoasă satisfacție și ne motivează să facem mai mult, să mergem mai departe”, a declarat Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean Bacău.
Intervenție în 45 de comunități
Iată o prezentare scurtă, în cifre, a acestui amplu proiectul:
-aria geografică de implementare: 34 comune rurale, 11 comunități urbane (în 4 zone urbane), cu implicarea a 38 autorități publice locale, 7 instituții județene;
-autoritățile publice locale (respectiv județene pentru consilierii și mediatorii școlari) au angajat prin proiect: 46 asistenți/referenți sociali, 36 asistenți medicali comunitari, 6 mediatori sanitari, 38 consilieri școlari, 28 mediatori școlari.
Toți aceștia alcătuiesc echipele comunitare de la nivel local;
-38 structuri comunitare consultative au fost create sau activate și prin alocarea de micro-grant-uri pe baza unor propuneri de proiecte, s-au creat 38 centre comunitare;
-au fost intervievate 121.000 persoane, dintre care au fost identificați 22.000 de copii cu vulnerabilități. Ținând cont de resursele limitate, în baza unei analize s-a procedat la o prioritizare a cazurilor și s-a decis să se acționeze asupra a 5.200 de copii (denumiți cazuri active);
-din cele 48.000 gospodării recenzate, în aproximativ 22% din gospodării, respectiv 10.500 au fost identificați aproape 22.000 copii și 160 femei având diverse vulnerabilități.
Conform analizei, un copil cumulează, în medie, două vulnerabilități, acestea fiind grupate în 6 dimensiuni: sărăcie, sănătate, educație, locuire, comportament la risc, familie și condiții sociale. Au fost identificate 42.000 de vulnerabilități. Pentru toți acești copii și familiile lor au fost generate prin platforma online „Aurora” peste 550.000 de servicii de bază de tip informare, consiliere, acompaniere si suport, referire, monitorizare și evaluare.
În primii doi ani ai proiectului, a fost necesară realizarea recensământului comunitar pentru identificarea copiilor vulnerabili și a familiilor acestora, după care a fost posibilă la furnizarea serviciilor din pachetul minim de servicii prevăzut de acest model.
Copii fără identitate și medic de familie
În prezent, numărul total de cazuri active este 5.200. Acestea au fost prioritizate cu sprijinul Structurii Comunitare Consultative și s-au creat planuri de servicii individuale, pentru fiecare copil și femeie cu vulnerabilități.
De asemenea, 93% din copiii care la momentul recensământului nu aveau certificate de naștere sau acte de identitate (un total de 153 copii), azi această situație e rezolvată rămânând doar 3 cazuri în curs de rezolvare (copii născuți în afara granițelor țării);
–97% din copiii care la data recenzării nu erau înscrisi pe lista unui medic de familie sunt azi înscriși;
–peste 1400 de gospodării în sărăcie monetară au devenit beneficiare a măsurilor de protecție socială adecvată (beneficii sociale dar și soluții pentru ocupare și incluziune socială a părinților).
„Beneficiile proiectului pentru comunitățile implicate sunt multiple și vizează rezultate pe termen scurt, mediu și lung. În plan imediat se reduce numărul copiilor care nu au acte de identitate, care nu sunt înscriși la școală sau la medicul de familie sau care locuiesc în condiții de sărăcie. Pe termen mediu și lung proiectul vizează schimbări în comportamente, atitudini, obiceiuri, mentalități care toate se reflectă începând cu nivelul familial până la cel comunitar. Un alt câștig este sprijinul acordat comunităților locale prin suplimentarea resursei umane.
Și mă refer aici la locurile de muncă nou create, câte 3 la nivelul fiecărei comunități – lucrătorul social, asistentul medical comunitar și mediatorul școlar sau sanitar. Consider că o provocare a proiectului este conștientizarea autorităților locale privitor la beneficiile proiectului și la continuarea implementării activităților și după finalizarea acestuia. – Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean Bacău.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
