„Spitalul Municipal” l-a facut medic/ Chirurgul frumusetii

Dr. Radu Nita, medicul specialist in Chirurgie plastica si Reconstructiva. Sigur pe el, deschis, un perfectionist obsedat de medicina de calitate, o fire optimista care stie mereu ce are de facut. A lasat Franta si un spital privat din Strasbourg, pentru a se alatura echipei medicale din Spitalul Judetean de Urgenta. A pus in balanta avantajele si dezavantajele si asa a decis ca viata lui trebuie sa continue in Bacau. Aici vrea sa faca performanta si sa salveze vieti.

Nu e genul tocilar, declara sincer. Tocmai de aceea nici nu a conceput sa urmeze o facultate care sa-l faca un sclav al cifrelor si calculelor. Mama l-a vrut contabil, iar tatal il vedea la Drept. Dar el a ales Medicina. Un domeniu care l-a atras inca de mic copil.

„Eram pustiul hazliu, mereu pus pe sotii, dar care din când in când mai deschidea si o carte”, glumeste. Dar a citit mult. Si acum o face, atunci când timpul liber ii permite. Asa se face ca, prin clasa a IX-a, isi aduce aminte acum, dupa ani si ani, in timp ce era elev la Colegiul National „Gh.Rosca” din Birlad, i-a cazut in mâini o carte care i-a marcat destinul – „Spitalul Municipal” – scrisa de Barbara Harrison.

O carte in care lupta cu moartea se confrunta cu lipsuri si probleme financiare, in care ajungi sa traiesti in lumea medicala pe care o vezi dincolo de ceea ce poti sa-ti imaginezi ca pacient. O capodopera despre medici frumosi si talentati. „Da, spune hotarât, aceasta carte m-a facut sa ma decid sa urmez Medicina. Poate sa para ca a fost un joc, dar hotarârea mea a fost definitiva. Inca de atunci.”

A vrut Neurochirurgie, dar a ales Plastica si nu regreta o clipa

S-a pregatit foarte putin inainte de examenul la facutate. Doar doua luni. La Chimie si Anatomie a mers la o singura sedinta. Mai mult nu avea nevoie. A intensificat insa mai mult studiul la Fizica. Si atât. Asa se face ca in 1998 era deja student la Facultatea de Medicina generala a Universitatii de Medicina si Farmacie „Grigore T. Popa” din Iasi.

Au fost cei mai frumosi ani. Acolo a aprofundat studiile, a invatat, a lucrat la patul bolnavului, a intrat in tainele meseriei. In 2004, la terminarea facultatii a ales si specializarea pe rezidentiat. Si-a dorit foarte mult Neurochirurgia, dar pentru ca nu mai erau locuri a ales Chirurgia Plastica si Reparatorie.

Insa nu a regretat nicio secunda. Patru ani de rezidentiat au fost la Spitalul Judetean de Urgenta Iasi. Acolo a facut garzi, a fost in linia intâi, a operat, a cusut, a pansat, a suferit, a plâns, a cunoscut si deznadejzea in fata mortii, dar si bucuria de a salva vieti.

In 2008 a ajuns la un spital in Franta

Iar viata a mers mai departe. Anul 2008 ii pregateste o alta surpriza: sansa de a se specializa la o clinica din strainatate. „Imi doream sa plec. Toata lumea pleca. Conteaza foarte mult sa vezi cum lucreaza si altii, sa inveti de la altii, sa furi meserie. Iar eu, da, am furat meserie. Nimeni nu are rabdare sa-ti arate ce sa faci.

In acest domeniu sunt orgolii mari, toti isi doresc sa fie primii, medici de succes. E o lume frumoasa, dar in care si ambitiile sunt foarte mari. Trebuie mereu sa te lupti, sa inveti, sa citesti, sa stii ultimele noutati, sa te dezvolti, sa capeti experienta. Aici nu exista rutina!”, explica medicul Radu Nita. A ajuns la Strasbourg, la Spitalul SOS MAIN, in Franta.

„In Franta m-am specializat pe chirurgia plastica a mâinii. Doi ani numai asta am facut. Am operat. Am invatat. A fost mai greu cu limba franceza, de aceea initial am fost reticent. Dar in final totul a fost bine.”

A vrut sa ramâna in Franta. I s-a si propus asta. Mai ales ca acolo a cunoscut un alt mediu, care l-a facut sa-si creeze un stil propriu de lucru. „Am avut de toate. Cazare, conditii asigurate. Vorbim totusi de un spital privat. Acolo fiecare stia ce are de facut. Eram o echipa de cinci medici care lucram. Chiar mi-a placut in acel spital. Dar nu am ramas”, explica. Decizia de a pleca a fost grea, dar nu a ramas pentru ca i se oferise acelasi salariu, de medic rezident, fara posibilitatea de a avansa. „Or, eu stiam ce pot si ce vreau. Am zis un NU categoric pentru ca nu m-au acceptat ca pe un egal”.

A dat specialitatea cu dr. Ioan Lascar

A revenit in tara. Putin dezamagit. Ultimele doua luni de rezidentiat au fost tot in Iasi. Apoi a fost examenul de specialitate, la Bucuresti, cu profesorul doctor Ioan Lascar – seful Clinicii de Chirurgie Plastica – Microchirurgie reconstructiva – Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti. Iar apoi … s-a trezit liber profesionist.

Cu alte cuvinte, medic somer, cu acte in regula. Dar nu pentru mult timp. „Am avut noroc, continua. Imediat mi s-a oferit sansa sa vin la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau. O fosta colega de rezidentiat, dr. Carmen Anastasiu, lucra deja aici. Ea mi-a propus sa vin. Erau trei medici pe sectia de Chirurgie Plastica si Reconstructiva si mai era nevoie de unul. Iar acela am fost eu”, spune dr. Radu Nita.

Acum lucreaza cu o echipa de profesionisti in Spitalul Judetean de Urgenta Bacau

Este medic al Spitalului Judetean de Urgenta Bacau din 2011, iar in mai 2013 a dat si examen definitiv pe post. Deja este un nume in spital, deja pacientii il cauta, deja colaboreaza si cu alti medici. „Drumul nu a fost usor.

Dar am luat lucrurile asa cum sunt. Acum ma simt implinit. Lucrez cu o echipa de medici profesionisti si invat in fiecare zi mereu altceva. Asta si urmare a patologiei cu care ma confrunt, care este cu totul deosebita de ceea ce intâlnesti intr-un spital privat”, a mai adaugat medicul specialist in chirurgie plastica si reconstructiva.

„Nu-mi mai amintesc cum a fost atunci când am intrat prima data in sala de operatii. Stiu doar ca am inceput foarte repede sa operez. Chiar din a doua sau a treia saptamâna de rezidentiat. Eram pe Urgente. Acolo se invata meserie. Acolo esti in priza si acolo trebuie sa ai mereu sânge rece. Din fericire, daca pot sa spun asa, in specialitatea mea nu prea se moare. Adica nu ne confruntam cu o patologie de risc vital. Insa e altceva. Când lucrezi pe microchirurgie, cu fire foarte subtiri, cu microscop, iti trebuie si rabdare. Dar mie mi-au placut intotdeauna lucrurile migaloase.”

In Spitalul Judetean de Urgenta Bacau a simtit provocarea. Tot ce a acumulat in timp ca informatie, indemânare, i-a folosit. Programul operator al sectiei este de 10 pacienti pe zi. In afara de urgente. Au fost cazuri când a stat si cinci ore in sala pe un caz. „Lucram mult si pe estetica. Incercam sa lasam cât mai putine cicatrici. De aceea, de exemplu, un deget amputat poate sa te tina in sala de operatii si doua ore”, mai completeaza.

Cea mai frecventa patologie este pe chirurgia mâinii. Aproape zilnic vin pacienti cu degete si chiar brate amputate, urmare a unor accidente casnice. „Chiar primul meu caz aici in Spitalul Judetean de Urgenta Bacau a fost in prima garda pe un brat amputat. Am lucrat in echipa mixta cu un medic ortoped. Am stat patru ore in sala, dar pacientul s-a recuperat 90 la suta pe functionalitatea mâinii. Vorbim despre un pacient de 60 de ani si de aproape doi ani de recuperare. Dar important este ca acum reuseste sa-si foloseasca din nou mâna.”

A tratat insa pacienti si cu tumori ale pielii si cu traumatisme ale piciorului, cu maladia Dupeytren (tesutul dintre piele si tendoane se ingroasa, limiteaza in cele din urma miscarile sau produce indoirea degetelor si incapacitatea acestora de a se indrepta). „Multi nici nu cunosc aceasta boala. Cred ca tine de Neurologie, de vreo boala la inima sau de circulatie. In Franta, de exemplu, operam 5 cazuri pe zi. Aici, in România, am operat cinci cazuri in doi ani.”

„Din pacate ne confruntam cu o patologie in faza avansata, de multe ori depasita chirurgical. Multi nu vin la noi de frica, dar nu inteleg ca totul tine de interventia imediata. Important este sa ajungi la timp la medic, pentru ca si noi, la rândul nostru, sa reusim sa-i salvam. Avem tot ce ne trebuie in spital. De la aparatura pâna la materiale sanitare. Bine, nu se compara cu un spital privat, dar e mai mult de ce se gaseste la Spitalul Judetean din Iasi. Asta le spunem si pacientilor nostri, pentru a avea incredere in acest spital si in echipa medicala de aici.”

Un caz complex pe care il trateaza acum este cel al unei femei care a fost mâncata de câini. „Mâncata, nu muscata. Pur si simplu era scalpata complet, iar pe mâini, pe fata pe picioare era o rana vie. Prima interventie a durat patru ore. Au urmat apoi inca patru operatii cu anestezie generala. Dar acum este bine”, prezinta dr. Nita cazul care l-a impresionat cel mai mult. Femeia este si acum internata in spital. S-au recuperat functiile membrelor inferioare si superioare, s-au prelevat grefe, i s-a asigurat si asistenta psihologica si in câteva zile va fi externata. „Din pacate nu va mai avea niciodata par in cap, dar am reusit sa-i reconstruiesc calota craniana care a fost pur si simplu mâncata, distrusa”.

Dr. Radu Nita este un perfectionist. Un tânar medic in Spitalul Judetean Bacau care isi doreste sa atinga mereu performanta. „Sunt si multe sacrificii. Am noroc insa ca sunt intles de cei dragi. Sunt un familist convins. Imi iubesc sotia, o ador pe fetita noastra de nici un anisor si imi doresc doar sa stau mai mult timp cu ele. Atât. In rest, ma simt un om implinit”, conchide medicul.

CE-I PLACE:
– sa calatoreasca („dar nu prea am timp”), sa citeasca („iar n-am timp”) si arta fotografica („pe care acum o exersez cu fiica mea”)
– de mic copil e pasionat de masini. Are si acum machete in casa cu toate tipurile de autoturisme. „Sunt un mic copil din acest punct de vedere. Si ma bucur ca am fetita pentru ca sunt convins ca aceasta colectie a mea nu va fi distrusa niciodata. Sper (râde, nr.).”

CE NU-I PLACE:
– ipocrizia, lipsa de civilizatie si de cultura. „Dar incerc sa le fac fata, chiar daca ma confrunt cu ele zi de zi.”