Spitalul orășenesc „Ioan Lascăr” din Comănești, trecut în urmă cu cinci ani pe lista unităților medicale ce urmau a fi desființate, și-a redeschis sâmbătă Ambulatoriul, după ce în ultimele 13 luni acesta s-a aflat într-un proces complex de reabilitare, modernizare și dotare cu aparatură și tehnică medicală de ultimă generație.
„Această întorsătură de destin a spitalului a fost posibilă ca urmare a demersului comun al comunității locale, Consiliului Local, firmelor din zonă și oamenilor de bine din această țară. Au fost depășite momente dificile, când nimeni de la nivelul autorităților centrale nu voia să discute cu noi. Ne-a fost sistată finanțarea prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate și implicit plata salariilor pentru personalul medical.
Unii dintre medici și asistenți au fost îndrumați să se încadreze în alte unități spitalicești. Dar cum nici medicii și nici asistenții medicali nu doreau să plece și au spus că rămân alături de autoritățile locale și de oamenii de pe Valea Trotușului, și nu sunt puțini — peste 80.000 de persoane cu adresabilitate la Spitalul din Comănești—, am decis să susținem financiar această unitate la bugetul local și din sponsorizări. Am dovedit voință și determinare, dar nu ne-am oprit aici, ci am căutat soluții și am găsit sprijin la Agenția de Dezvoltare Nord-Est, împreună cu specialiști ai acesteia, cu arhitecții din județ, dar și beneficiind de sfaturile unor renumite personalități ale medicinei românești care s-au născut în zonă ori și-au început activitatea aici, în frunte cu prof. univ. dr. Ioan Lascăr și academicianul Leon Dănăilă, concepând și punând în aplicare un proiect ce a devenit eligibil pentru alocarea de fonduri europene”, a declarat, pentru AGERPRES, Viorel Miron, primarul Comăneștiului.
În 2011 el anunța că intră în greva foamei dacă nu vor fi găsite soluții de menținere a funcționării spitalului din oraș.
După cinci ani de la anunțatul său „faliment”, unitatea medicală din Comănești este, potrivit prof. univ. dr. Ioan Lascăr, „nu doar unul dintre cele mai bine dotate cu aparatură de ultimă generație spitale din România, dar și foarte bine repartizat din punct de vedere al circuitului funcțional, adaptabil la cerințele tehnologiei actuale”.
„În orașul meu natal am găsit oameni ambițioși, dispuși la eforturi care să compenseze iresponsabilitatea unor decizii pripite, dar mai ales având voința nu doar de a menține pe linia de plutire o unitate medicală, ci de a construi mai bine, la nivelul cerințelor actuale, de a o conduce la performanță. Sunt mândru de ceea ce au făcut con-orășenii mei, cei care m-au și făcut să nu rămân impasibil la eforturilor lor responsabile. Sunt foarte fericit că, într-o vreme când se vorbește doar de probleme, uneori supradimensionate artificial, prin această investiție se dovedește faptul că în România se poate face medicină la nivel de performanță chiar și în localități mai mici, că medicii au și în România teren de activitate pentru performanță”, a precizat, pentru AGERPRES, prof. univ. dr. Ioan Lascăr.
El a subliniat că blocul operator al Spitalului din Comănești este realizat „după un concept cu totul revoluționar în domeniu”.
„Personal, am mai întâlnit un astfel de bloc operator în aceeași formă, ce permite circuite distincte pentru accesul materialelor sterile, al materialelor biologice, deșeurilor ce rezultă în urma operațiilor, doar la un renumit Spital din New York”, a spus el.
Academicianul Leon Dănăilă, cel care și-a început cariera de excepție în medicină la spitalul din Comănești, a subliniat, într-o declarație acordată AGERPRES, importanța investiției de la Comănești „atât din punct de vedere al asigurării sănătății populației din zonă prin dotările de excepție, dar și în ceea ce privește dezvoltarea unei cariere profesionale la nivelul performanței mondiale pentru personalul ce deservește spitalul”.
„Eu sunt convins că la Comănești, precum și în alte unități medicale din România, acum se poate face cu adevărat medicină. În general, medicii români care pleacă să lucreze în străinătate nu au acces decât până la o anumită treaptă de dezvoltare în cariere. Medicii locului nu acceptă, în general, ca străinii să le fie superiori, stânjenind accesul românilor la performanță. Cei ce au părăsit România sunt dirijați, în general, către medicina de familie ori ca medici de mâna a doua în unități medicale. În România, așa cum am făcut și eu în anii tinereții, se poate face și performanță, chiar cercetare de nivel mondial. Așa se și explică succesul medicinii românești în lume. Prin asemenea investiții, cum este cea de la Comănești, absolut incredibilă dotarea spitalului de aici, tinerii medici români, deși poate mai prost plătiți decât în străinătate, pot accede mai ușor la perfomanță profesională. Și nu este puțin lucru pentru cei ce au depus jurământul medical”, a spus academicianul Leon Dănăilă, șeful Secției Neurochirurgie Vasculară de la Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare.
Valoarea totală a proiectului investițional, fără TVA, pentru Ambulatoriul Spitalului din Comănești este de 21.573.264,53 lei, din care 16.168.677,00 lei este finanțare nerambursabilă, iar 5.404.587,53 lei cofinanțarea de la bugetul local.
[wonderplugin_gallery id=”529″]
FOTO: Fornazer Cristina
Spitalul orășenesc Comănești este prima unitate din domeniu construită în România după al Doilea Război Mondial. Este realizată pe baza unui proiect german. În decursul anilor nu a mai cunoscut decât minime investiții privind întreținerea interioarelor și exterioarelor.
AGERPRES
Descoperă mai multe la Desteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
