Numai persoanele cu mintea foarte odihnită își mai imaginează, astăzi, că refuzul UE de a mai cumpără gaze rusești este o decizie 100% europeană, în consonanță cu valorile europene, oricare ar fi acelea. Vedeți, în vreme ce țările Uniunii Europene refuză să mai cumpere gaz de la ruși pe motiv că Rusia a invadat Ucraina, autoritățile de la Kiev nu au nici o greață să asigure, în continuare, fluxul de gaze și, în același timp, să taxeze Rusia pentru tranzitul acestora, luând ca plată… gaze rusești.
Dar asta este, așa, o problema marginală. Amuzantă, dar nu suficient de importantă ca „ajutorul” dat de SUA Europei. Desigur, cu un asemenea ajutor, UE nici nu mai are nevoie de dușmani. Dar să nu anticipăm.
Așadar, SUA se zbate și reușește să convingă UE să „sancționeze” Rusia nemaicumpărând petrol și gaze. Mai mult, SUA promite europenilor că va livra gaz natural lichefiat (LGN), ceea ce și începe să facă. La prețuri mai mari decat gazul rusesc, dar cine se mai încurca în asemenea amănunte?!
Așadar, pe când Europa se deconecta de la conductele rusești, SUA încep să trimită nave cu LNG spre Europa. Dar economia, oricât de faultată ar fi, mai are niște legi. Între acestea, una a cererii și ofertei. Care spune că, pe măsură ce un produs devine tot mai rar, prețul său va crește.
Așadar, prețul gazului în UE crește. Producătorii americani de LNG văd acest lucru și, evident, sunt tentați să profite de această creștere de prețuri. Ca urmare, se îngrămădesc să trimită LNG în Europa. Dar, legile economiei lovesc din nou. Prețul gazului crește în SUA deoarece cantitatea disponibilă scade pe măsură ce producătorii îl trimit în Europa.
Principala poartă pe care LNG-ul american părăsește SUA este Freeport LNG, al doilea terminal ca mărime de gaze naturale lichefiate. Care, pe 8 iunie, înregistrează, din senin, o explozie puternică și este scos din funcțiune. Se anunță că vor fi nevoie de trei săptămâni pentru remedierea avariilor. În trei săptămâni, prețurile nu pot să scadă prea mult. Așa că Administrația pentru Siguranța Conductelor și Materialelor Periculoase din SUA (PHMSA) intervine și spune că Freeport nu are voie să repare sau să repornească operațiunile până când nu abordează riscurile pentru siguranța publică. Se anunță că este nevoie de cel puțin trei luni pentru reparații și certificări, dar totul poate dura chiar șase până la 12 luni.
Rezultatul este uimitor. Contractele futures pe gaze naturale din SUA au scăzut cu 15% din cauza acestui anunț. Cum încep să se acumuleze stocuri, prețurile scad cu 33% în iunie, cea mai mare scădere lunară din 2018 încoace.
Suntem în septembrie. Freeport LNG tot nu funcționează. Se estimează că abia la mijlocul lui noiembrie să poată începe lucrul, la 85% din normal, urmând că, în martie 2023, instalațiile să funcționeze la intreagă capacitate.
Între timp, Europa rămâne fără gaz, prețurile au ajuns la 3.000 de dolari mia de metri cubi, cu estimări la 5-6.000 de dolari pentru perioada rece. Industria se închide, populația începe să se întrebe cu ce se va încălzi la iarnă.
