Proiecte vechi tergiversate de autoritati putin mai noi
Acum o luna de zile se zvonea prin Bacau ca va veni Ludovic Orban in trei saptamani, ca sa ne aigure ca vom avea sosea de centura, autostrada si alte bunatati electorale. Cum a venit Bush la noi, tot asa a venit si Orban. Dar Stavarache insista sa se laude cu soseaua de centura, al carei proiect nu-i apartine si pentru care, s-o spunem pe cea dreapta, n-a facut nimic.
Singura performanta a autoritatilor actuale este una negativa, cea de a tergiversa un proiect aprobat de minister inca din 2003. Cu toate acestea, Stavarache isi face un titlu de glorie din prosteala pe fata a electoratului. Ca sa nu mai spunem ca soseaua de centura nu priveste, in mod direct, autoritatile municipiului Bacau. Dar in fuga disperata dupa voturi pe baza de promisiuni Stavarache este de mult rupt de realitate.
Varianta ocolitoare, aprobata din 2003
Conform datelor oficiale de la Guvernul Romaniei, prin intermediul Ministerului Finantelor Publice statul a contractat un imprumut BIRD in valoare de peste 105.000.000 dolari, in vederea finantarii proiectelor derulate de Administratia Nationala a Drumurilor. Care, la vremea respectiva, se afla in subordinea lui Sergiu Sechelariu. Rasfoind cu ceva atentie dosarul, aflam ca banii erau destinati variantelor ocolitoare ale oraselor Adjud, Bacau, Brasov, Medias, Reghin, Ramnicu Sarat, Targu Mures. In acest moment, Brasovul a primit deja banii. La Medias este intr-o faza avansata de elaborare proiectul tehnic, iar lucrarile vor incepe in scurt timp. In cazul celor de la Targu Mures, au fost emise certificatele de urbanism de fiecare primarie implicata, urmand ca in vara sa inceapa lucrarile. Prin urmare, acolo unde a exisitat interes, treburile au evoluat. La noi, ba se fac si se re-fac studii de fezabilitate, ba se arunca pisica in curtea Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri (care de fapt se ocupa de proiect, fara implicarea lui Stavarache). Oricum, la data de 28 noiembrie 2003, varianta de ocolire a Bacaului se afla in licitatie deschisa pentru studiul de fezabilitate. Tot pe acolo pe undeva se afla si acum, in ciuda afirmatiilor primarului expert in aruncatul macaralelor de pe poduri.
Soseaua de centura, o investitie vitala
Conform datelor Politiei Rutiere, numarul autovehicolelor din Bacau este in continua crestere, in timp ce infrastructura a ramas aceeasi. Judetul este tranzitat pe axa Sascut-Bacau-Buhusi de un numar mediu de 8000 autovehicule zilnic. La intrarea in oras, in zona Metro, se inregistreaza aproximativ 500 de autovehicule pe ora in timpul zilei si in jur de jumatate din aceasta cifra pe timp de noapte. Soseaua de centura ar decongestiona traficul cu aproximativ 60% si l-ar fluidiza in zona podului Serbanesti (aflat si el intr-o perpetua re-facere si re-constructie) si Letea Veche. Vorbe sunt, dar fapte…ioc. Soseaua de centura a Bacaului ar trebui sa treaca prin Hemeiusi, Letea Veche, Saucesti si Luizi Calugara. Oamenii nu au mai auzit insa de proiect de cativa ani. De ce oare???
Un proiect ambitios
In perioada cat a fost ministru secretar de stat, Sergiu Sechelariu a insistat sa fie cuprins si Bacaul in programul de realizare al centurilor ocolitoare. Fapt care i-a izbutit, dar care dupa plecarea sa din Guvern, a ramas intr-un etern stand-by. „A fost una dintre provocarile cu care m-am confruntat la minister. Multe localitati din tara doreau sa aiba centuri ocolitoare, si a fost nevoie de multa munca pana sa includem Bacaul in acest proiect. Tinand cont de situatia infrastructurii municipiului Bacau, de traficul din ce in ce mai intens, realizarea variantei este absolut necesara. Din nefericire, in ciuda sustinerii, cel putin teoretice, de care ar trebui sa beneficieze autoritatile locale, proiectul a stagnat. Este pacat de bacauanii care trebuie sa traga ponoasele lipsei de initiativa a celor ce, in mod normal, sunt alesi sa le reprezinte si sa le sustina interesele”, a declarat Sergiu Sechelariu. Banii au fost aprobati de ani buni. Insa interesul pentru a asigura confortul bacauanilor lipseste, in continuare, cu desavarsire.Scris de Emilian Berceanu
