Șoferii din România nu mai au opțiunea de a refuza testarea cu drug-testul, o măsură menită să sporească siguranța rutieră, dar care ridică semne de întrebare cu privire la acuratețea testelor și drepturile conducătorilor auto. Până acum, șoferii puteau alege să li se recolteze sânge pentru testarea antidrog, evitând astfel posibilele rezultate fals-pozitive ale testelor rapide. Noua modificare a Codului Rutier elimină această opțiune, iar refuzul drug-testului va duce automat la suspendarea permisului de conducere.
Motivele modificării legislației
Reprezentanții Poliției Rutiere au explicat că măsura a fost luată pentru a evita întocmirea dosarelor penale în cazul refuzului de testare și pentru a înlătura cât mai rapid de pe șosele șoferii potențial periculoși. „Până în prezent se întocmeau dosare penale atunci când un șofer nu dorea să fie testat cu aparatul etilotest sau drug-test și era condus la recoltare de sânge. Pe legislația actuală, am venit în întâmpinarea cetățenilor pentru a nu mai întocmi dosare penale, ci a lua doar această măsură administrativă de retragere a permisului de conducere până la primirea rezultatelor,” a declarat Georgian Drăgan, purtător de cuvânt al Poliţiei Române.
Nemulțumirile șoferilor
Cu toate acestea, șoferii sunt nemulțumiți de noile prevederi, mai ales având în vedere recunoașterea oficială că între 15% și 20% dintre testele rapide antidrog pot avea rezultate fals-pozitive. Această marjă de eroare înseamnă că mulți conducători auto riscă să fie sancționați pe nedrept și să aștepte luni întregi pentru clarificarea situației prin teste de sânge efectuate la Institutul Național de Medicină Legală (INML).
Soluții propuse de autorități
Pentru a diminua impactul negativ al noii măsuri, Poliția Română a anunțat achiziționarea unor teste de ultimă generație, menite să reducă rata de fals-pozitive. De asemenea, vor fi înființate laboratoare proprii pentru analizarea probelor, astfel încât rezultatele să fie emise cât mai rapid. „După o analiză efectuată la nivelul Direcției Rutiere, s-a introdus posibilitatea legală de a organiza, de a avea laboratoare proprii Poliția Română pentru a analiza aceste probe și pentru a emite cât mai repede un rezultat,” a adăugat Georgian Drăgan.
APADOR-CH: “Statul se joaca cu prezumția de nevinovăție”
Organizația non-guvernamentală APADOR-CH acuză Statul român și Poliția Română că „se joacă ca la păcănele cu drepturile noastre și cu prezumția de nevinovăție”, pentru că menține măsura suspendării permisului de conducere pentru testarea rapidă pozitivă la substanțe psihoactive până la confirmarea prin testele de laborator, care pot dura și câțiva ani.
„Testarea conducătorilor auto pentru depistarea consumului de alcool sau droguri în România este încă o ocazie în care statul român ne arată că nu dă doi bani pe drepturile cetățeanului. Procentele mari de rezultate fals pozitive ale testelor rapide folosite de poliție și perioadele lungi, uneori depășind un an de zile, de așteptare a rezultatelor analizelor de sânge făcute în laboratoarele IML, au lăsat mulți șoferi fără permis de conducere deși nu erau vinovați”, arată vineri APADOR-CH într-un comunicat de presă.
Un caz celebru este cel al cântăreței Xonia, care a așteptat un an de zile ca să demonstreze că nu consumase cocaină. Artista a fost oprită în iunie 2023 la un control de rutină, iar drugtestul a indicat prezența cocainei în organismul ei. Xonia a negat cu vehemență că ar fi consumat substanțe interzise. Rezultatele la analizele toxicologice au venit după circa un an, în mai 2024, și au arătat că aceasta nu consumase nici alcool, nici droguri. Artista a anunțat că vrea să dea în judecată Poliția Română, potrivit PRO TV.
Deși noua legislație urmărește să îmbunătățească siguranța rutieră prin eliminarea rapidă a șoferilor suspecți de consum de droguri, provocările legate de acuratețea testelor rapide și de procedurile administrative rămân o problemă semnificativă. Rămâne de văzut dacă noile măsuri și echipamente vor reuși să asigure un echilibru între siguranță și drepturile șoferilor.
