Slanic Moldova este un loc cu peisaje fermecatoare si oameni buni. O simpla plimbare pe aleile statiunii se poate transforma in turism temporal. N-ai cum sa nu-ti amintesti de toate lucrurile placute pe care le-ai trait aici, de fiecare data când ai fost in Slanic. Bogatia culorilor si a amintirilor a fost completata de Festivalul Judetean de Folclor si Târgul Mestesugurilor Artistice Traditionale, ajunse deja la a XII-a editie.
O senzatie placuta am trait-o in acest sfârsit de saptamâna, odihnindu-ne pe o banca, respirând aerul curat de munte si ascultând muzica ce venea dinspre Cazino. Grozave senzatii! Am vrut, apoi, sa vedem ce mai e prin zona campingului. Surprinzator, multi turisti. Cazat aici, l-am intâlnit pe Stefan Gheorghe (foto) „Toata viata am iubit acordeonul si cânt orice”, marturiseste Stefan Gheorghe. Are 74 de ani si e din Vrancea.
„Agheazmuit” putin de dimineata, dar voios si foarte simpatic, omul ne povesteste ca a muncit multi ani la „Siderurgistul” Galati. A venit la Festivalul de la Slanic Moldova cu ansamblul folcloric. Un alt domn, proprietar de pensiune in constructie, intra in vorba cu noi. Spera sa termine lucrarile pâna la toamna si sa mearga mai bine odata cu intrarea in exploatare a pârtiei de schi, pe care o considera o investitie foarte importanta si binevenita.
La izvoare si…pe terasa Cazino-ului
N-ai cum sa vii la Slanic si sa nu faci o plimbare la izvoare. Unii turisti veniti in statiune la tratament isi urmeaza cura prescrisa de medici cu apele minerale care fac minuni. Ceilalti, turisti, sositi pentru divertisment si relaxare, se amuza pe seama gustului apelor de la izvoare. In parcul statiunii, e aglomeratie mare, mai ales in zona locului de joaca pentru copii. Cei mici zburda si li se citeste bucuria pe chipurile imbujorate.
Pasii ne poarta, apoi, pe aleea unde se vând obiecte de artizanat si nu numai. Trei baieti cumpara un sarpe de cauciuc si se distreaza copios. Câteva fete achizitioneaza diferite bratari, cu gândul sa fie mai cochete. Pe o taraba, stau alaturate, la loc de cinste, drapelul României, cel al Uniunii Europene, iar intre ele, steagul clubului de fotbal „Steaua” Bucuresti.
Câtiva tineri din Buzau ciocnesc paharele pline, bucurosi ca au ajuns cu bine, ca s-au cazat si ca totul e in regula. Urmeaza un week-end reusit. In statiune, turisti de peste tot, din Bucuresti, Galati, Suceava, Roman, Târgu Mures, probabil si din alte localitati, si evident, multi bacauani.
Pe partea dreapta a terasei Cazinoului, e in plina desfasurare „Târgul Mestesugurilor Artistice Traditionale”. Intâlnim aici mesteri populari din zeci de localitati din judetul Bacau. Urmarim activitati de olarit, tesut-cusut, impletit fibre vegetale, dar si costume populare, oua incondeiate si icoane de lemn.
Traditiile românesti sunt pe mâini bune
Ion Comanescu are 65 de ani, este din Strugari, si a venit la târgul de anul acesta cu picturi pe oua de gaina, rata si strut, picturi pe lemn si pe scoici. E usor dezamagit, pentru ca turistii nu-i cumpara lucrarile. „Lumea n-are bani!”, spune batrânul mester, intâmpinând, cu un zâmbet larg, un grup de posibili clienti, trecuti de a doua tinerete. Il intreaba de ce nu picteaza personalitati românesti, gen Eminescu. Le raspunde ca are de toate, dar si asa, tot nu cumpara nimeni.
La câtiva metri distanta, observ un tablou, parca rupt din alta lume. O bunica isi invata nepoata cum se tese. Zâmbim, facem o poza si concluzionam: traditiile românesti sunt pe mâini bune. Vin sa ne intareasca aceasta convingere alte doua tinere, despre care am crezut, in prima faza, ca sunt surori. Imbracate cu ii românesti, mama si fiica au adus spre vânzare vestimentatii populare traditionale pe care le produc in atelierul lor din Bacau.
„Lucrez impreuna cu mama si participam de patru ani la diferite târguri si festivaluri. Am imbracat si port ia la diferite evenimente, pentru ca este recunoscuta la nivel international. Sunt mândra de portul românesc” Raluca Mardare, artist popular
Vremea a fost cu noi
In fiecare an, Târgul mestesugurilor artistice traditionale este organizat, ca si Festivalul judetean de folclor, ajuns la editia a XXII-a, de Consiliul Judetean Bacau, Centrul Judetean pentru Conservare si Promovarea Culturii Traditionale Bacau, Primaria si Consilul Local Slanic Moldova. Pe actorul bacauan Florin Zancescu, directorul festivalului, dar si prezentatorul acestui eveniment, l-am gasit ingândurat.
Temerile sale erau legate de vreme. Spectacolul a inceput imediat dupa o ploaie de vara.
„Diferenta dintre actuala editie a festivalului si cele precedente este ca, de aceasta data, spectacolele se desfasoara pe terasa Cazinoului si nu in sala de spectacole. Astfel, se pot bucura de momentele festivalului si cei care vor sa stea afara, pe o banca.” Florin Zancescu, directorul Festivalului
In ciuda vremii capricioase de vineri, turistii s-au adunat la eveniment. Din fericire, sâmbata si duminica, vremea a tinut cu artistii populari, astfel ca si participarea publicului a fost mult mai mare. Anul acesta, au venit la Festival, peste 40 de grupuri folclorice, solisti vocali si instrumentisti, cu vârste intre 5 si 80 de ani, din peste 20 de localitati din judet. Incântarea cea mare a fost participarea copiilor si a celor tineri care au ales sa duca mai departe traditiile prin muzica si dans. I-am vazut dansând cu placere, cu zâmbetul pe chipuri, reusind sa transmita publicului bucuria si voiosia lor.
Pe final, am vorbit si cu doamna Scurtu Mihaela Alina, coordonator activitati la Casa de Cultura Slanic Moldova, cea care a tinut sa multumeasca si sponsorilor : Hotel Venus Slanic Moldova, Consilului Local Slanic Moldova si in mod special primarului Andrei Serban care, de fiecare data, sprijina suta la suta astfel de evenimente. E musai sa amintim si de imnul statiunii, compus de Florin Bejan si formatia The Fine a Clock Band, refren cu care ajungem la final de calatorie intr-o destinatie atât de draga noua, bacauanilor.
„La Slanic Perla Moldovei
Sa ajungi nu-i greu,
Sa bei lacrimi din izvoare
Si-ai sa vii mereu.”
Descoperă mai multe la Desteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
