– Sunteți un om tânăr și un primar PNL, la primul mandat, domnule Forcoș. Tinerețea primarului este un atu sau un impediment?
– Tinerețea este un atu, în sensul că puterea de muncă este mai mare. Ai mai multă energie și dorința de a realiza cât mai multe lucruri.
– Ați fost dascăl de biserică înainte de a prelua funcția de primar. Vă ajută acest statut, pe care cu siguranță nu-l veți abandona?
– Comite un act grav cine uită de unde pleacă. Da, am fost dascăl la Biserica catolică din satul Tuta, iar acest lucru mă ajută foarte mult în relația cu oamenii.
– De curând v-ați confruntat poate cu prima problemă majoră în comună: sistarea furnizării apei potabile. Pare ciudat ca o localitate care poartă numele unui râu și se află chiar pe malul acestuia să aibă probleme cu apa. Comuna Târgu Trotuș avea un sistem de aducțiune a apei și de canalizare, dar și mari datorii către furnizorul de apă. Cum a evoluat situația?
– În prezent avem apă în toate satele noastre, dar la Târgu Trotuș și Viișoara apa este livrată cu program. Situația evoluează bine, în sensul că s-au recuperat o parte din datoriile către Compania Regională de Apă Bacău. Continuăm să încasăm debitele până vom ajunge la zero. Mulțumesc și pe această cale cetățenilor comunei care deja au achitat sumele stabilite și îi așteptăm și pe ceilalți să vină să achite.
– Această situație v-a determinat, la un moment dat, să demisionați din funcție. Ați revenit asupra ideii. Credeți că demisia poate fi un as în mâneca primarului în orice situație?
– Nu cred, dar ceea ce s-a întâmplat m-a determinat să iau o decizie pe care mi-am asumat-o.
– „Administrația publică trebuie să iasă din starea de paralizie, cu funcționari cărora le este frică să semneze, cu primari care nu știu dacă ce fac azi e interpretat peste un an sau zece”, spunea, recent, președintele PSD și al Camerei Deputaților. Se simte o asemenea stare printre funcționarii din administrația locală a comunei?
– În instituția pe care o conduc de aproape șapte luni nu am avut situații în care funcționarii să nu semneze de teamă, ca acest lucru să fie interpretat mai târziu.
– Președintele ACoR (Asociația Comunelor din România) a vorbit, tot recent, despre încheierea unui pact pentru autonomie locală, prin care să fie identificate problemele administrației locale, dar și măsurile de luat. Credeți oportună o asemenea inițiativă?
– Inițiativa este oportună și sperăm că în următorii ani va fi dusă și la îndeplinire.
– Ar fi necesară o bancă de stat pentru finanțarea proiectelor comunităților locale? De unde faceți rost de bani atunci când aveți nevoie pentru un asemenea proiect? Și ce obiective v-ați propus pentru dezvoltarea comunei?
– Nu știu în ce măsură o bancă a statului va rezolva problemele de finanțare. Noi am depus cereri de includere a trei obiective de investiții în Programul Național de Dezvoltare Locală și un proiect de finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Rurală. Avem pentru fiecare cofinanțare, sarcină financiară pe care o suportăm din bugetul local.
– Poate atrage comuna Târgu Trotuș investitori? Care ar fi așteptările și cu ce ați putea convinge antreprenorii să investească în comună?
– S-a investit și până în prezent la Târgu Trotuș. Avem două fabrici mari, producătoare de îmbrăcăminte pentru Italia, cu cei mai mulți salariați. Avantaje pentru investitori ar fi distanțele mici față de orașele Onești și Târgu Ocna, alimentarea comunei cu energie electrică, dar și cu apă în sistem centralizat și vom avea și canalizare, pentru care trebuie să mai facem doar branșamente la gospodăriile populației. Un avantaj pentru investitori este, desigur, forța de muncă de care dispune comuna.
– Vorbeați de distanța mică a comunei față de municipiul Onești. Se mai simte influența acestei apropieri, așa cum se întâmpla mai ales înainte de 1990, când mulți erau salariați pe platforma industrială?
– Nu mai putem vorbi de influența pe care ar mai avea-o municipiul Onești, așa cum era acum peste 27 de ani. După cum se știe, municipiul nu mai oferă tot atâtea locuri de muncă precum înainte de 1990. Avem foarte mulți cetățeni plecați la muncă în străinătate, dar o parte dintre ceilalți lucrează fie în comună, fie chiar în Onești.
„În instituția pe care o conduc de aproape șapte luni nu am avut situații în care funcționarii să nu semneze de teamă, ca acest lucru să fie interpretat mai târziu.”
Târgu Trotuș
Cu 5.680 de locuitori (conform datelor înregistrate de Direcția Județeană de Statistică la 1 iulie 2016), Târgu Trotuș se numără printre comunele cu un număr mediu al populației din localitățile județului Bacău. Comuna este situată în zona colinar-depresionară a Subcarpaților Moldovei, pe malul stâng al râului Trotuș. Cărturarii susțin că în istoria social-economică a Moldovei din secolele XIV-XVII un rol important l-a avut așezarea urbană de la Trotuș.
În prezent – conform datelor de pe site-ul comunei -, în Târgu Trotuș se regăsesc 67 de agenți economici (cu un total de 630 de angajați), dintre care 33 de societăți comerciale cu răspundere limitată, 24 de persoane fizice autorizate și asociații familiale, o societate agricolă, o unitate a cooperației de consum o fabrică de prelucrare a laptelui, o fabrică de articole de îmbrăcăminte din material textil și două de prelucrare brută a lemnului. În agricultură lucrează trei asociații, Agrozoo Trotușana, Agrotehnogrup Onești și renumita Fructoprod.
Comuna dispune de o suprafață agricolă de 2.799 ha, din care 1.485 arabilă, și are un efectiv de 700 de bovine, 1.300 porcine, 1.800 ovine și 15.000 de păsări. Astfel, profilul economic al comunei este unul agroindustrial, cu pondere pe sectorul agricol. Culturile sunt în principal porumbul, grâul, cartofii, strugurii și fructele. În ultimii ani au apărut societăți comerciale particulare, în general pentru alimentație publică, prestări de servicii (brutărie, moară, reparații auto și prelucrarea lemnului, confecții metalice) și comerț.
În comună funcționează trei grădinițe și trei școli, dar și trei cămine culturale și o bibliotecă și patru biserici creștine (biserica romano-catolică din Târgu Trotuș are grad de mănăstire).
