Într-o lume dominată de accesul rapid la informații, observăm o tendință interesantă în rândul publicului. Oamenii își doresc să fie informați cu privire la subiecte variate, solicitând informații noi și cât mai detaliate. Această sete de cunoaștere este de laudat, însă apare o paradoxală nemulțumire atunci când informațiile furnizate nu corespund așteptărilor preconcepute ale publicului.
Se observă cu ușurință că tot mai mulți oameni nu mai caută doar informația reală, obiectivă, ci sunt mai degrabă în căutarea unor informații care să confirme și să susțină opiniile pe care le-au formulat deja. E ca si cum ai merge la medic cu intenția de a-ți certifica propriul diagnostic și, în cazul în care medicul oferă o perspectivă diferită, începi să te miri: „Ce știu și doctorii aceștia?!”
Trăim vremuri în care pare că nu mai contează cât de convingătoare sunt dovezile prezentate. Fotografiile care arată că albul e alb și roșul e roșu sunt ignorate de către cititori, care preferă să acuze manipularea și să respingă informațiile contrare prejudecăților lor.
Mi-e tot mai clar că, deși are o importanta parte din vină, presa nu poate fi învinovățită în întregime pentru denaturarea faptelor; o parte semnificativă din responsabilitate aparține și publicului. Acesta, după ce a renunțat treptat să plătească pentru știri, preferând să le obțină gratuit, a început să fie nemulțumit de realitatea prezentată de publicații, deoarece aceasta nu corespunde cu percepția pe care ei cred că ar trebui să o aibă.
În fața acestor provocări, trebuie să ne întrebăm cu toții: la ce ne folosește cu adevărat informația? Este adevărat că informația în sine poate fi puternică și eliberatoare, dar este necesar ca noi, ca indivizi, să fim deschiși și receptivi în a o primi, chiar și atunci când aceasta intră în conflict cu ideile noastre preconcepute. Numai astfel putem înțelege și asimila complexitatea lumii în care trăim.
În limbaj științific, ceea ce se întâmplă se numește «Bias de confirmare»: tendința de a căuta și favoriza informațiile care confirmă propriile noastre credințe sau ipoteze, ignorând sau minimalizând informațiile care le contrazic.
Din păcate, ani de inoculare a șabloanelor culturale ne-au făcut prizonierii unui sistem de gândire care nu ne permite să acceptăm idei care ne contrazic credințele puternic înrădăcinate. Șabloanele culturale transmit și fundamentează stereotipuri, prejudecăți sau norme sociale care pot afecta percepțiile, atitudinile și comportamentele noastre într-un mod atât de subtil încât nu ne dăm seama când ajungem să interpretăm informațiile în funcție de convingerile și așteptările noastre culturale.
Trebuie să ne amintim că realitatea nu este mereu comodă sau în concordanță cu așteptările noastre, dar doar prin acceptarea acestui fapt putem evolua și înțelege cu adevărat lumea în care trăim.
Relevanța informației este strâns legată de modul în care o utilizăm și de abilitatea noastră de a fi deschiși către noi perspective și idei.
Pentru că numai adevărul ne va face liberi!
