Si daca e doar inceputul?

Singurul ziarist bacauan care a provocat caderea unui ministru, si nu oricând, ci in 2003, sub domnia forte a lui Adrian Nastase, este Liviu Avram. Ancheta sa despre Hildegard Puwak, ministru al Integrarii Europene, a dus la demisia acesteia, dupa ce Avram a dovedit ca directionase fonduri europene spre firma sotului. Pe atunci, a scrie cu incapatânare despre un demnitar banuit ca manevreaza ilegal banul public national si/sau european era firesc. Cu timpul, mai ales din vina jurnalistilor, dar si a patronilor, ancheta de presa a devenit tot mai rara, si-a pierdut din forta si s-a diluat, abdicând uneori de la rigoarea informatiei si a limbajului strict controlat. Cu toate acestea, s-a mai scris si se mai scrie despre personaje suspecte (cel putin!) de invârteli pasibile de pedepse. Cotidianul DESTEPTAREA a fost singurul din Bacau care nu a incetat sa publice articole in care erau semnalate nereguli – când nu erau de-a dreptul ilegalitati – comise in ultimii opt ani. Unii s-au amuzat, tratând perseverenta drept orice altceva decât o incercare de a aduce la lumina ceea ce se incerca sa se tina ascuns. Altii au tratat-o cu superioara condescendenta, fluturându-si o mimata independenta, in fapt un refuz de a privi realitatea neconvenabila. Si daca dosarul in care doua persoane apropiate actualei administratii sunt puse sub acuzare este primul dintr-un sir care duce spre vârfurile administratiei bacauane? Ce vor spune ironicii de serviciu când va rasuna clinchet de catuse in apropierea Primariei Bacau? Vor avea cuvinte sa comenteze respectivele evenimente? Sau vor avea limba legata?!