Sfintele Pasti la Manastirea Putna

@ Mult peste, niciodata carne

Pentru multi oameni Sfintele Sarbatori de Paste trec in graba timpului care ne copleseste fara tihna bucuriilor spirituale. Si bucuria se mai aduna scurt in cele cateva momente petrecute la slujba de Inviere, in felia de cozonac si bucata de pasca. Nu concepem Paste fara carnea de miel, simbol sacrificat pe papilele noastre gustative. La manastirea Putna, Sfintele Sarbatori de Paste se simt cu bucurie intreaga de obstea de 90 de calugari si de pelerinii care aleg sa-si petreaca noaptea de Inviere acolo. Slujba de Inviere incepe in jur de ora 23.00 si se termina pe la 6.00 dimineata. Prin traditie, dupa slujba, toti calugarii manastirii se aduna la un loc pentru a lua impreuna masa de Paste, nu inainte insa de bucatica de anafura – &#8222Pastele”. Aceasta este singura data din an in care calugarii iau trei mese pe zi, la 7.00 dimineata, la 11.00 si la 7.00 seara. Este dezlegare la toate. Se mananca absolut orice, fara carne, insa, o regula de la care nu se abat. La masa de Paste de la Putna nu lipseste niciodata drobul de peste, ouale rosii, branzeturile si pestele afumat, cozonacul si pasca. „Cozonacul este bucuria de Paste, spune parintele Dosoftei. Si pasca la fel. Sunt lucruri vazute in legatura cu realitati nevazute. Cum ar fi icoanele &#8211 lucruri vazute care fac legatura cu Dumnezeu, ceva nevazut. Pastele, sarbatoarea mintii si a sufletului, a nascut ca mod de exepresie cozonacul si pasca. Practic cand mancam cozonacul asta de Paste ne gandim sI la Inviere si la bucurie si la comuniune mai ales&#8221. Doar de Pasti si de Craciun, calugarii au afinata si vin la masa. Saptamana Luminata, cea imediat dupa Paste, este o perioada speciala la manastire. Straiele bisericii si ale calugarilor se schimba cu unele luminoase, slujbele se scurteaza. &#8222Este o legatura organica intre slujba – masa – sfintii care sunt in ziua respectiva. De exemplu, Postul Mare, care culmineaza cu Saptamana Patimilor Mantuitorului, e timpul pocaintei. Slujbele sunt lungi, mai umilincioase, mancarea este fara ulei, o data in zi – luni, miercuri si vineri. Dupa pocainta, vine si bucurie. Cand vin Pastele – dupa Rastignire vine Invierea – toate se schimba. Si mancarea&#8221, mai spune parintele Dosoftei. Meniul este deja stabilit pentru Pastele de anul acesta. Dupa slujba de Inviere, la 7.00 dimineata, calugarii vor avea pe masa peste in gelatina, drob de peste, oua rosii, salata de sfecla rosie cu hrean, cozonac si pasca. La pranz, vor manca ciorba de perisoare, facute din gris, piure cu peste la cuptor si oua cu cozonac. Iar la cina – mamaliga, cas dulce si lapte. La manastire insa si postul pare usor, chiar sI in renuntari calugarii stiu sa gaseasca bucurie. E o arta a renuntarii, a vietuirii si a rugaciunii. De ce o fi asa de buna mancarea la manastire? De unde vorba asta „ca la manastire&#8221 cand e vorba de bucate? „Mancarea se face cu ascultare la manastire, spune cu smerenie parintele Dosoftei. Ascultarea e regula de baza. Cand vii aici iti tai mandria, orgoliul si il lasi practic pe Dumnezeu sa te conduca, prin staret. &#8221. De Paste, de la usa bisericii pana la poarta se insira oameni cu cosuri pline de bucate pascale pe care preotii le binecuvanteaza. Este un obicei care dainuie la Putna de mult timp.Scris de Laura Huiban