Sfasietoarea durere a libertatii

Nu-mi plac aplauzele. Aplauzele fara rezerve ma dezgusta. Aderarea la Uniunea Europeana merita aplauze. Principalul castig este evident: occidentalii ne obliga sa respectam, atat cat putem noi, standardele democratiei. Apoi, faptul ca putem circula fara restrictii prin lumea civilizata nu-i de ici-colo. Daca nu-ti mai place Romania, poti pleca unde vrei. Dar Uniunea Europeana nu este, nici pe departe, raiul terestru. N-o putem aplauda fara rezerve. Vladimir Bukovski ne spune despre toate acestea, pe un ton grav, aproape dramatic, in „Aceasta sfasietoare durere a libertatii” (Editura „Humanitas”), carte care a generat si un imens scandal in lumea occidentala.
Retinut de K.G.B. inca de la varsta de 16 ani, exclus din facultate, Bukovski, critic virulent al U.R.S.S., a fost internat vreme de doisprezece ani in lagare si in aziluri psihiatrice sovietice. In 1976, Brejnev si Pinochet au facut un „troc”: Vladimir Bukovski, contra liderului comunist chilian Luis Corvalan. Ajuns apoi in Occident, Bukovski va critica la fel de virulent si anomaliile lumii capitaliste. Pentru el, Uniunea Europeana nu este altceva decat U.R.S.S… redivivus… Sa ascultam, fara comentarii, cateva dintre consideratiile lui Bukovski… „In U.E. sunt sute de mii de eurocrati cu salarii imense, cu multi servitori, bonusuri si privilegii, cu imunitate pe viata la orice persecutie, care sunt mutati pur si simplu de la o functie la alta, indiferent daca au facut treaba sau nu. Nu este asta exact ce se facea in fosta Uniune Sovietica?” „In Uniunea Sovietica unul din marile teluri a fost distrugerea statului-natiune. Si asta este exact ce face U.E. astazi. Bruxelles-ul absoarbe state-natiune pentru ca acestea sa nu mai existe.” „Coruptia era generala in sistemul sovietic, de sus pana jos. Si tot asa este si in U.E. Aceeasi activitate coruptiva care imbiba Uniunea Sovietica este si in U.E. Cei care i se opun sau o dezvaluie sunt redusi la tacere sau pedepsiti. Nimic nu s-a schimbat.” „In Uniunea Sovietica aveam gulagul. Vad ca, de asemenea, avem un gulag si in U.E. Nu se numeste «gulag» ci «politically correct». Cand oricine incearca sa exprime ce gandeste in legatura cu evenimentele (cu agenda de lucru a U.E.) iar viziunea sa este diferita de linia agreata (aprobata, oficiala) va fi ostracizat.” „Acesta este inceputul gulagului, inceputul pierderii libertatii. In Uniunea Sovietica ne-au spus ca avem nevoie de un stat federal pentru a evita razboiul. In U.E. se face exact acelasi lucru. Pe scurt, este aceeasi ideologie, modelul sovietic prezentat in ambalaj vestic.” „Dar, din nou, la fel ca Uniunea Sovietica, U.E. contine si propriul sfarsit. Din nefericire, cand se va prabusi – si se va prabusi – va lasa in urma dezastru imens si vom ramane cu uriase probleme economice si etnice.”… Noua, Bukovski ne spune: „Eu am trait in viitorul vostru (Uniunea Sovietica; n.n., I.F.) si pot sa va spun ca nu functioneaza”…
Il putem percepe, neindoielnic, pe Bukovski, ca pe omul care, fript cu ciorba, sufla si-n iaurt. Dar intrebarile si semnele de exclamare bukovskiene raman. Aderarea entuziasta, fara filtre anti-extaz, este paguboasa. Daca as fi fost consultat cu privire la intrarea in U.E., as fi spus DA, dar cu rezerve. As fi preferat mai curand sa fiu intrebat, ca alternativa la U.E., daca nu vrem sa devenim responsabili, sa muncim pe rupte, eficient, sa nu mai mimam democratia, sa devenim o Elvetie a Estului… Dar daca mi s-ar cere sa spun daca vreau sa parasesc Uniunea Europeana, as spune un NU fara rezerve. As trage insa cu ochiul, in acelasi timp, zambind putin, si catre spumosul dialog imaginat de Voltaire in „Candid sau optimismul”:
„- O, Pangloss, striga Candid (…)! Nu mai e nimic de facut: trebuie sa renunt la optimismul tau.
– Ce inseamna optimism? intreba Cacambo.
– Vai! spuse Candid, inseamna sa afirmi cu inversunare ca toate sunt bune atunci cand iti merge rau.”