De pe toate uliţele satului, grupuri – grupuri de femei, copii şi bărbaţi, îmbrăcaţi în frumoase costume populare, cântând, se îndreptau către Sala de Sport a Şcolii, aflată pe o frumoasă culme a satului. Decorul hibernal, lăcrimând sub un soare generos de început de martie, te ducea într-o lume de basm, pe care, mulţi ani, doar în cărţile de poveşti o mai găseai. “Va fi un an bogat”, spuneau bătrânele satului, urcând spre locul unde, la iniţiativa primarului Bernadin Tamaş, a Consiliului Local, urmează să aibă loc o mare şezătoare, o readucere în prim plan a obiceiurilor şi tradiţiilor moştenite din bătrâni.
“Astăzi, de Mărţişor, ne-am adunat la o şezătoare ca pe vremuri, şi am zis că, până încep lucrările la câmp, femeile, gospodarii, mai au timp să practice obiceiurile noastre tradiţionale. După cum aţi văzut, bătrânii satului pot să arate tinerilor cum se trăia cu zeci şi sute de ani în urmă. Am aduc uneltele tradiţionale, războiul de ţesut, furca de tors lâna, alţii vor confecţiona linguri, un meşteşug străvechi care mai rezistă şi astăzi, sunt femei care ştiu să coase, să împletească, altele, puţine, e adevărat, cos ii, foarte apreciate la noi.
Va fi şi joc, vor fi şi cântece, cu ansamblul nostru «Şerpoaica», dar şi cu Ansamblul «Floricica» al Şcolii Gimnaziale «Ion Strat». Este şi un cadou al nostru, un gest de recunoaştre şi apreciere pentru toate domnişoarele şi doamnele din comuna noastră”, ne-a spus Bernadin Tamaş, primarul comunei Gioseni. A urmat un adevărat festival al priceperii, îndemânării şi talentului, o explozie de culoare, de cântece, de dansuri şi voie bună, la care a fost invitat şi Ionel Palăr, deput în Parlamentul României, care s-a arătat interesat, dar şi priceput la multe dintre obiceiurile prezentate la Şezătoare.
“Sunt născut la ţară şi cunosc de la bunicile mele aceste obiceiuri, de aceea vă felicit pentru strădania şi talentul dumeavoastră de a păstra, de a transmite şi tinerelor din sat aceste frumoase tradiţii, care ne definesc identitatea. Vreau să vă spun că, pentru prima dată, am sărbătorit în Parlamentul României, în colaborare cu Muzeul Satului şi Academia Română «Ziua Mărţişorului». Tot pentru prima dată, împreună cu Bulgaria, Macedonia şi Republica Moldova, acolo unde există o sărbătoare a Mărţişorului, în decembrie, ca preşedinte al Comisiei comune a Senatului şi Camerei Deputaţilor, am reuşit să introducem în patrimoniul mondial imaterial al UNESCO Mărţişorul, astfel că întreg mapamondul va afla de acest frumos însemn al primăverii.
De aceea, ceea ce faceţi dumneavoastră aici, ceea ce încercăm şi noi la Parlament, va duce peste veacuri acest frumos obicei, de a confecţiona, de a dărui celor dragi un Mărţişor, ca simbol al renaşterii naturii, al gingăşiei şi iubirii. Avem cele mai frumoase tradiţii din această parte de lume, de aceea trebuie să le păstrăm, să le iubim şi, mai ales, să nu le pierdem. Vă felicit încă o dată şi din toată inima vă urez ani buni şi mulţi, cu sănătate”, a spus Ionel Palăr.
În continuare, pentru a demonstra că tinerii, copiii au învăţat şi învaţă de la părinţi şi bunici obiceiurile păstrate în lada cu zestre, în casele lor, de la sărbători, de la evenimentele importante din viaţa lor, nunţi, botezuri, hramuri, dar şi de la sărbătorile religioase, sub îndrumarea profesoarei de religie, Cecilia Bereşoaie (Sora Emanuela), s-au reunit într-un ansamblu de dansuri şi cântece tradiţionale. “În afară de activitatea bogată de la catedră, ne spune Sora Emanuela, mă ocup şi de activităţile extraşcolare, în cadrul cărora organizez diferite manifestări artistice, dansuri şi cântece populare, ştiind că ele sunt bogăţia noastră.
Este de datoria noastră, indiferent de religie, de limbă, să le preluăm din generaţie în generaţie şi să le punem la sufletele şi inimile noastre, iar cu talentul acestor copii minunaţi ai şcolii noastre, să le dăruim mereu celor care vin după noi. Ei sunt dornici să înveţe meşteşugurile, tradiţiile, însă au nevoie de îndrumare, de coordonare permanentă, deoarece sunt şi alte tentaţii, care pot avea repercusiuni asupra purităţii şi autenticităţii acestor nestemate transmise de străbunii şi bunii noştri”, a mai precizat prof. Cecilia Beroşoaie.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
