Sergiu Adam la aniversara

Sovaitoarele scripte moderne spun ca poetul si prozatorul Sergiu Adam, multa vreme redactor-sef al revistei "Ateneu", nascut la Frumuselu, langa Podu Turcului, Bacau, implineste maine, 16 iulie, 75 de ani. Asa isi incepe o emotionanta evocare (care va aparea in numarul viitor al Ateneului) C.D. Zeletin, om de intinsa cultura, medic, eseist stralucit, traducator de rafinament din lirica universala (Michelangelo, Dante, Petrarca etc.). Var al poetului, C.D. Zeletin, aminteste si de inaintasii neamului, de Alexandru Braescu, pionierul psihiatriei moderne romanesti, la care as adauga un alt var ilustru, George Emil Palade, singurul roman castigator al Premiului Nobel, asadar, o familie de intelectuali de seama, de oameni haraziti spiritului, de mare valoare, dar si de o mare modestie. Asa este si Sergiu (cu care am impartit ani buni de redactie, intr-un spirit colegial si confratern), un om al echilibrului, al blandetii, sensibil, tandru, prieten statornic, saritor la nevoie. Cuviinta si masura (gasite, probabil, intr-un vas al intelepciunii) sunt notele dominante ale personalitatii sale. In cateva linii definitorii (marca unui excelent istoric si critic literar, sagace observator moral, totodata), Constantin Calin ii traseaza un expresiv portret intr-o prefata la volumul "Scrisori din tara cocorilor albi": "Finalmente, sinceritatea e dovedita de faptul ca in spatele poemelor il descoperi pe omul Sergiu Adam: blajin, modest, parcimonios cu iesirile in public, prudent, loial in amicitii, consecvent in dusmanii, care isi subliniaza saracia proverbiala, o paradigma a existentei lui, un legamant, caci ea presupune cinste, lipsa marilor ambitii si a vanitatii. Asemenea calitati il profileaza ca o figura aparte, distincta, in viata literara care, azi ca si ieri, e agitata de orgolii, ranchiune si polemici". Nu am decat sa fiu intru totul de acord cu cele spuse de domnii pe care i-am citat, ei cunoscandu-l foarte bine pe Sergiu Adam, apropiati fiind prin legaturile amintite, prin varsta, experiente, convingeri, intamplari comune. As putea sa spun, in plus, ca i-am pretuit mereu devotamentul de o viata pentru revista noastra de cultura, Ateneu, la care indraznesc sa afirm ca tinem amandoi la fel de mult acum, cand s-au adunat anii, si de-o parte, si de alta, daruirea fata de un crez, un ideal, stergand de fapt diferentele de varsta (si de opinii, uneori). Asa ca, din "casa visurilor noastre", de la "Ateneu", ii doresc din toata inima "La multi ani, buni si senini"!
Carmen Mihalache