Parlamentul României a legiferat, prin votul final din Camera Deputaţilor, Codul Administrativ al României, un act normativ de o importanţă deosebită pentru viitorul ţării, buna funcţionare a administraţiei publice locale şi centrale, şi, nu în ultimul rând, pentru optimizarea relaţiilor dintre stat şi cetăţean.
Iniţiat cu aportul decisiv al Guvernului şi a grupurilor parlamentare ale PSD, această lege reprezintă garantul unei administraţii publice eficiente, moderne şi suple.
Codul Administrativ are drept obiective consolidarea autonomiei locale, eficientizarea corpul funcţionarilor publici, reglementarea proprietăţii publice, în baza practicii şi a solicitărilor autorităţilor locale. De asemenea, acest act normativ extrem de complex, primul document care unifică toate actele normative referitoare la administraţie de după 1989, aduce claritate şi coerenţă în activitatea administraţiei publice, şi, nu în ultimul rând, aşează România în rândul democraţiilor avansate în ceea ce priveşte dinamizarea actului administrativ.
Noua lege elimină paralelismele, suprapunerile şi dificultăţile de aplicare în plan practic a legilor existente până acum în domeniul administraţiei publice locale şi centrale, simplificând legislaţia într-un cadru unitar, care unifică şi sistematizează în mod profesionist toate prevederile existente în acest domeniul important.
Codul Administrativ reglementează următoarele sectoare: administraţia publică centrală; prefectul, instituţia prefectului şi serviciile publice deconcentrate; administraţia publică locală; exercitarea dreptului de proprietate publică şi privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale; statutul funcţionarilor publici şi statutul juridic aplicabil personalului contractual din administraţia publică; răspunderea administrativă, precum şi capitolul serviciilor publice.
Nu în ultimul rând, noua lege, care sper să fie promulgată cât mai repede, aduce mai mulţi bani unităţilor administrativ-teritoriale şi judeţelor, prin reîmpărţirea acordării redevenţelor. Până acum, sumele din concesionarea activităţilor de exploatare a resurselor de suprafaţă reveneau în întregime bugetului de stat, însă prin noua lege 40% din aceşti bani vor reveni bugetului local al comunei, oraşului sau al municipiului, după caz, pe teritoriul căreia/căruia există activitate de exploatare, 40% la bugetul local al judeţului pe teritoriul căruia există activitatea de exploatare, şi doar 20% la bugetul de stat. În acest fel, localităţile şi judeţele ţării vor avea creşteri substanţiale la bugetele proprii, ceea ce le va da posibilitatea să investească în servicii sociale şi în infrastructură, în scopul creşterii nivelului vieţii oamenilor.
Senator PSD Bacău,
Miron SMARANDACHE
