In ziua de 9 septembrie, chiar de Sfanta Marie Mica, familia sefului de la Pasapoarte Ioan Matei a fost implicata intr-un teribil accident de circulatie. Politistul si sotia acestuia, Angela Matei, au scapat cu viata. Nu si fetita lor, Emma. Parintii nu au nici cea mai mica indoiala ca medicii bacauani au facut totul sa le salveze copilul, grav ranit. Pentru ca viata merge inainte, indiferent de incercari, sotii Matei isi propun ca, dupa insanatosire, sa mai faca un copil.
Comisarul sef Ioan Matei se afla intr-un carucior. In ochii lui albastri s-a lasat linistea. Si resemnarea. Bratul stang este dezgolit. O rana teribila se iteste deasupra cotului. Politistul incearca sa zambeasca. In coltul buzelor infloreste un mugur de suras. Dar moare in cateva clipe. Pe patul celalalt, Angela Matei, este prinsa in capcana pansamentelor. Femeia nu se poate misca, decat de la mijloc in sus. In momentul in care o asistenta ii aseaza perna, un fata ii apare un rictus de durere. Dar are puterea sa zambeasca, sa alunge stanjeneala care s-a instalat pe nesimtite in salon. „Eu nu prea am vrut sa plec la tara in acea zi, isi aminteste comisarul sef Ioan Matei. Parca ceva imi spunea sa raman in Bacau. Dar sotia mea era hotarata sa ajunga la Beresti-Bistrita. Si fetita mea. Si nu aveam cum sa le las singure”. Familia Matei a plecat din Bacau putin peste ora 16.00. Cu autoturismul TICO si nu cu Volkswagen-ul, cealalta masina. „O portiune de drum din localitatea Climesti este destul de dificila si de aceea am mers cu TICO”, explica Matei. Atunci cand a semnalizat ca vireaza pe drumul comunal, familia Matei nu a vazut nici o masina in spate. „Volanul era rasucit spre stanga, cand am fost loviti din spate. Atunci masina s-a rasturnat. Probabil daca rotile nu erau rasucite, atutoturismul era impins inainte, fara sa se rastoarne. In momentul impactului eram foarte nedumerit. Stiam ca am fost loviti, dar nu stiam unde! In fata,.. in spate! Masina a mers mai mult de zece metri pe cupola. Nu stiam ce se intamplase cu sotia si fetita mea. Simteam doar bratul stang frecandu-se pe asfalt. Apoi am ajuns in sant”. Coliziunea dintre cele doua masini a facut ca una din portierele de la TICO sa se deschida. „Intai a fost aruncata Emma din autovehicul. Fetita mea se afla in bratele sotiei. Dupa cate am inteles, Emma a fost gasita pe marginea santului. Apoi a fost aruncata din masina si sotia mea. Pe mine m-a ajutat chiar soferul care m-a accidentat. Asta a fost!”, mai spune comisarul sef.
Ghimpele indoielii
nu are loc in sufletul sotilor Matei
Sotii Matei suporta greu amintirile legate de teribilul accident. Ochii noptatici ai Angelei sunt numai durere. Femeia insa nu izbucneste. Cele cateva clipe de tacere o ajuta sa depaseasca momentul dificil. Resemnarea se cuibareste pe fata palida a mamei, care incearca sa fie puternica si demna. „Asa a fost voia lui Dumnezeu, spune ca pentru sine Angela Matei. Se spune ca la aceasta varsta copiii ajung ingerasi. Stiu ca Emma este ingeras! Probabil ca Dumnezeu a vrut sa ne dea o lectie. Nu a fost usor sa crestem copilul pana la doi ani si sapte luni. Rudele mele sunt departe, ale sotului la fel. Singuri ne-am chinuit cu Emma. O ruda mi-a spus, la un moment dat, sa mai fac un copil. I-am raspuns ca nu mai vreau, pentru ca unul singur este de ajuns. Poate ca Dumnezeu ne-a pedepsit ca am gandit asa”. Doar trupul tintuit in pat al Angelei se afla acum in salonul de spital. Gandurile ei sunt insa departe. „Emma a fost un copil exceptional, continua mama, dupa o scurta pauza. Ajunsese la o varsta cand ne intelegeam cu ea. Incepuse sa comunice, mergea bine….nu mai purta pampersi si spunea niste cuvinte, care ne lasa fara grai. Cand eram mai necajita, se lipea de mine si ma dragalea. Orice grija sau suparare disparea atunci, ca prin farmec. Intr-o seara, inainte de culcare, am invelit-o cu o pilota pufoasa. Am intrebat-o daca ii este bine. Stiti ce mi-a raspuns? «E super mami!». Cand sotul meu era indispus, ii spunea „botosul”….. La doi ani si sapte luni!” Imaginea fetitei dragalase si isteata foc ii scoate pe parinti din letargie. Ioan si Angela au inceput sa depene, pe rand, amintiri de exceptie, scoase din sipetul sufletului. Cateva minute, cei doi zambesc mandri si se bucura de sotiile copilului lor. Ca si cum acesta ar fi lipsit doar cateva clipe de langa ei. Apoi isi dau seama unde sunt. Se lasa iarasi tacerea grea in rezerva de spital. „Nu am nici cea mai mica indoiala ca medicii si-au facut datoria. Ca au facut tot ce le-a stat in putinta sa-mi salveze copilul”, spune hotarat Ioan Matei. „M-am chinuit sa am acest copil. Dar am primit o lectie. Dupa ce voi iesi din spital, ma voi gandi serios sa mai fac unul. Trebuie sa mai fac unul. Viata fara copii nu are sens”, sopteste trista la randul sau Angela Matei.
Emma Matei va fi inmormantata exact la o saptamana de la producerea accidentului. Maine la ora 9.00, ramasitele pamantesti ale fetitei vor fi depuse la capela bisericii Sf. Gheorghe si la ora 10.00 micuta va fi inhumata in Cimitirul Sarata. Slujba de inmormantare va fi oficiata de PS Ioachim Bacauanul si de alti patru preoti. Scris de Lili ADOCHITEI
