Cazanele de tuica lucreaza la foc continuu
Românii si in special moldovenii sunt recunoscuti ca fiind mari amatori de bauturi facute in ograda proprie. Toamna incepe un adevarat ritual al fabricarii vinului si, in special, al tuicii. In comuna Manastirea Casin, din judetul Bacau, taranii au inceput deja fabricarea licorii. Vorbim despre o adevarata arta, pentru care este nevoie de indemânare, placere si in special de prune bune.
Pe familia Dimulescu am gasit-o intr-o dimineata trebaluind in jurul unui alambic din sat. O data la doi-trei ani, acestia vin aici pentru a face tuica. Angelica Dimulescu ne-a explicat cum incepe aceasta activitate: “Prima data mergem si culegem fructul copt, il punem in vase si dupa ce fermenteaza aproape o luna mergem la cazanul de tuica”. Anul acesta, spre deosebire de alti ani, prunii au dat roade multe. “Am cules sezonul asta 2.000 de kg de prune. Cantitatea asta ne ajunge pentru a face in jur de 350-400 de litri de tuica. E mult, insa le dam si copiilor si o mai folosim la pomeni sau la nunti”, a spus Angelica. Procesul de obtinere a tuicii este extrem de complex. Pentru asta este nevoie de un alambic, ce reprezinta de fapt intregul mecanism de fabricare. “Alambicul are un cazan, din cupru, de 380 de kg. Inainte de a pune prunele, cazanul se curata bine si abia apoi se adauga borhotul si se pune capacul. Printr-o teava, vaporii de alcool ajung in cada de racire plina cu apa si astfel se transforma in tuica. Aceasta curge intr-un vas din lemn de brad. Noi vrem sa obtinem o tuica de 30-32 de grade”, a explicat Gheorghe Dimulescu, sotul Angelicai. Pentru fabricarea tuicii se utilizeaza cazanele din cupru, iar vasele din lemn de brad dau o cu totul alta savoare bauturii. Deseori, taranii mai adauga diferite ingrediente, cum ar fi zaharul, insa familia Dimulescu se mândreste cu o tuica naturala. Pentru ca vaporii sa nu iasa prin capac, oamenii il izoleaza cu mamaliga amestecata cu funingine. Si puterea focului este foarte importanta in fabricarea acestei bauturi. “Daca bagi prea multe lemne pe foc exista posibilitatea ca tuica sa iasa afumata, sau mai rau, ca borhotul sa iasa pe teava de racire, impreuna cu vaporii. Pentru un cazan de 380 de kg stam in jur de 3-4 ore. Depinde de lemne si de marfa care este”, a mai spus Gheorghe. Intr-adevar, calitatea prunelor este foarte importanta. Daca acestea sunt dulci va iesi o cantitate mai mare de tuica, iar daca prunele sunt acre, s-ar obtine mai putina tuica si ar trebui sa stea mai mult la fiert. Dupa ce a fost facuta tuica, familia Dimulescu o imbuteliaza si o depoziteaza in beci. Pe timp de iarna ea este un adevarat medicament. “Iarna o bem mai mult fiarta. Adaugam boabe de piper si putin zahar si uite asa trecem de sezonul rece”, a spus Gheorghe Dimulescu.
Sinziana Filimon