Primarul municipiului Onești a anunțat că Barajul Belci va fi refăcut cu bani din PNRR.
Valoare estimată a investiției este de 213,8 milioane de lei și de acești bani se va reface amenajarea ca acumulare nepermanentă cu volum de cca. 5 mil. mc, se va regulariza albia râului Tazlău și se va investi într-un sistem de avertizare-alarmare.
“Oneștiul, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, Componenta C1 – Managementul apei, prin Administrația Bazinală de Apă Siret va beneficia de finanțare nerambursabilă pentru refacerea Barajului Belci. La această dată au fost demarate procedurile de achiziție pentru servicii de proiectare (fazele D.A.L.I, proiect tehnic și caiete de sarcini, precum și asistență tehnică din partea proiectantului pe durata execuției lucrărilor)”, a declarat primarul Laurențiu Neghină.
Barajul Belci a fost un baraj de pământ executat în perioada 1958-1962 pe râul Tazlău, pentru alimentarea cu apă a Centralei Termoelectrice Borzești. În 1991, barajul Belci a fost distrus de o viitură excepțională și nu a mai fost refăcut.
Au existat 25 de morți și circa 250 de case au fost distruse.
În noaptea de 28–29 iulie 1991, după o zi senină și fără precipitații, în bazinul râului Tazlău au căzut precipitații torențiale, cu caracter excepțional. Ploile torențiale care au căzut în 28–29 iulie 1991 în Carpații Orientali, în Subcarpații Moldovei și ai Curburii au provocat o undă de viitură pe râul Tazlău (județul Bacău), de circa 7 metri înălțime.
În numai 1½ oră, la stația hidrometrică Lucăcești, de la 30 km în amonte, s-au înregistrat precipitații de 95,6 l/m², iar la stația Livezi, de la 16 km în amonte, 148,8 l/m². Microhidrocentrala din aval era oprită datorită unei defecțiuni tehnice, motiv pentru care s-a întrerupt și alimentarea cu energie electrică a mecanismelor barajului.
Nivelul apei în lac a crescut foarte repede. Conform proiectului inițial, digul de pe malul drept fiind realizat la o cotă mai joasă decât coronamentul barajului, trebuia să cedeze în asemenea situații, permițând deversarea debitelor peste versantul drept. Supraînălțarea digului îm 1970-73 până la cota coronamentului barajului a împiedicat această supapă de siguranță să funcționeze și, în consecință, a determinat succesiunea de evenimente care au dus la ruperea barajului.
La ora 2:15 apa a ajuns la nivelul coronamentului și a început deversarea peste barajul de pământ. În jurul orei 4:50 s-a produs o creștere a debitelor în aval la cca 1.800 m³/sec, ceea ce denota prăbușirea digului. La ora 7:15 lacul era aproape gol, iar la 7:50 râul Tazlău curgea printr-un șenal format în depunerile aluvionare din lac și trecea în aval printr-o breșă formată în digul mal stâng al barajului de pământ.
Debitul maxim al viiturii de pe râul Tazlău din 28-29 iulie 1991 a fost de 3100 mc/s.
Mecanismul cedării barajului de pământ a fost eroziunea superficială a prismului aval, concomitent cu saturarea acestuia și apoi alunecarea taluzului aval urmată de o eroziune rapidă și profundă.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
