De câteva ori pe an, la aprobarea bugetului, apoi la rectificări, primarii așteaptă cu emoție ședința Consiliului Județean (CJ). Luni, 27 martie, va avea loc această importantă întâlnire a aleșilor în care vor fi distribuite sumele destinate echilibrării (completării) bugetelor locale. În funcție de culoarea politică, dar și de experiența altor ani, unii edili sunt optimiști, alții, dimpotrivă.
De exemplu, Cosmin David, ALDE, primar în Secuieni la primul mandat, crede că banii „vor fi împărțiți frățește”, ținându-se cont de priorități: „De la Revoluție încoace, în comuna Secuieni nu s-a făcut nicio investiție substanțială și după discuțiile avute cu domnul Sorin Brașoveanu, președintele CJ, am speranțe destul de mari că anul acesta vom primi sumele necesare.” Comuna Secuieni nu are alimentare cu gaze, nu are rețea de apă, nu are canalizare, nu are nimic, arată edilul. „Am depus opt proiecte, patru la Ministerul Dezvoltării, pe Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), și patru la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), și ne dorim să primim banii necesari pentru a le putea cofinanța”, mărturisește Cosmin David.
„Nevoi avem cât lumea!”
Liberalul Ionică Câdă, primarul comunei Măgirești, e mult mai puțin optimist. „Nu avem așteptări mari, nici promisiuni mari nu avem, doar nevoi avem cât lumea, spune Ionică Câdă. Căminul de îngrijire a bătrânilor e susținut din bugetul local, Muzeul Răzeșilor la fel, avem și proiecte de dezvoltare… ” Cel mai important vizează reabilitarea de drumuri și poduri: „Pentru acesta am semnat deja contractul cu AFIR. Am vorbit cu domnul președinte Sorin Brașoveanu, i-am prezentat proiectul și sperăm să primim sprijin pentru cofinanțare”, spune edilul, cu jumătate de voce. Investiția se întinde pe mai mulți ani, deci costurile vor fi eșalonate, în pas cu lucrările. „La rectificarea de la sfârșitul lui 2016, am primit a doua sumă de jos în sus, își amintește Ionică Câdă. Ce fel de speranțe aș mai putea avea?”
Primarul din Comănești: „Eu eram pe altă listă”
Orașele nu primesc, de obicei, sume importante deoarece, având agenți economici, realizează încasări mai mari din taxe și impozite. Aflându-ne, însă, la începutul noii sesiuni de finanțare prin programe europene, și primarii din mediul urban au așteptări. „Nu știu cum va fi, chiar sunt curios pentru că este prima repartizare din mandatul lui Sorin Brașoveanu. Poate se va face mai corect decât în trecut. Până acum nu prea a fost, eu eram pe altă listă”, a declarat Viorel Miron, PNL, primarul orașului Comănești. Nevoia de bani e foarte mare, mai ales că zona nu e prea dezvoltată din punct de vedere economic. „Am depus o gramadă de proiecte și trebuie să asigurăm cofinanțarea lor, arată Viorel Miron. Numai pe PNDL avem șapte proiecte! Ne trebuie bani pentru acestea, dar și pentru studiile de fezabilitate ale investițiilor pe fonduri europene.”
Slănic Moldova are nevoie de două milioane de lei pentru dezvoltare
Unitatea Administrativ Teritorială a orașului Slănic Moldova a trimis consilierilor județeni o scrisoare în care justifică de ce ar avea nevoie, la repartizarea de fonduri din bugetul județului Bacău a nu mai puțin de două milioane de lei. „Prin această scrisoare – ne-a declarat primarul Gheorghe Baciu – descriem situația financiară în care se află primăria Slănic Moldova, situație care blochează posibilitățile de dezvoltare a localității și de a face demersurile necesare să atragem fonduri pentru cea mai renumită localitate a județului Bacău. Fac un apel ca în ultimul ceas al distribuirii de fonduri către localități să nu se țină cont de culoarea politică, de relații de prietenie, ci de nevoia reală a localității Slănic Moldova și să ni se acorde șansa să facem din aceasta un simbol al județului Bacău, dezvoltată pe principii sănătoase. Îmi doresc să stau de vorbă cu cât mai mulți consilieri județeni, să explic situația noastră, pentru că suma de două milioane de lei care ne este necesară nu ar fi foarte mare raportată la bugetul județului”.
Gheorghe Baciu, PNL, spune că este conștient că fiecare localitate își dorește să obțină cât mai mult, pentru că fiecare are prioritățile ei. „Noi – a precizat primarul – avem nevoie de sprijinul tuturor consilierilor și de înțelegerea primarilor pentru finanțarea de care are nevoie Slănic Moldova, să putem continua proiectele pe care le avem. Este singura etapă în care mai putem repara trecutul orașului nostru. Iar repartizarea sumelor este la latitudinea conducerii CJ și a consilierilor. Acum nu știu clar cam cât vom primi”.
Doar 65.000 de lei după inundații
„Nu știm nimic. Așteptăm, și eu, și contabilul, ședința, declară Constantin Rădulescu, PSD, primar al comunei Asău. Nu mai este ca pe vremuri, când veneai la CJ cu directorul de școală și cu contabilul, iar la discuții erau doamna Gireadă, doamna Hăineală, care ne întrebau și ne mai sfătuiau: Asta se poate, asta nu se poate, pentru asta ai primit anul trecut. Acum, ne cer machete și situații.” În 2-4 iunie 2016, exact înainte de alegeri, Asăul a fost afectat de inundații. Pentru reabilitarea drumurilor rupte de ape, i s-au alocat 65.000 de lei, dar pentru poduri, niciun leu. „Noi avem mare nevoie de bani pentru cofinanțarea proiectelor depuse pe PNDL: canalizare și extinterea rețelei de apă, reabilitarea a două școli, a drumurilor, dispensarului, construirea podului din Agăștin, distrus la inundații… Și a sediului primăriei, dar cine ne dă, nouă, bani pentru asta?”, întreabă, retoric, edilul. Adunăm sumele necesare cofinanțării acestor investiții, iar rezultatul e înspăimântător: 1.873.000 de lei. Primarul ne liniștește: „Ei, noi am trecut toate proiectele, că așa ni s-a spus, dar dacă prindem 2-3 obiective, ceea de ar fi foarte bine, vom avea nevoie de cofinanțare doar pentru acelea!”
Silvia Pătrășcanu, Petru Done
Descoperă mai multe la Desteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
