Se coace revitalizarea Platformei industriale de la Borzești

valoarea totală a investițiilor este estimată la 1,5 – 1,8 miliarde de euro * proiectul nu a convins, însă, pe toată lumea

Proiectul înființării Companiei de Energie, Rafinare şi Petrochimie (CERP) Moldova, menit să readucă la viață Platforma industrială Borzești, despre care se discută de aproape 20 de ani, a fost făcut pentru prima oară public printr-un articol apărut în revista Capital după o recentă reuniune secretă la Slănic Moldova a inițiatorilor acestuia și a reprezentanților unor firme și instituții care îl susțin, inclusiv ai unor autorități locale.

Din CERP ar urma să facă parte societățile Rafo, Carom și Uton Onești, dar și Electrocentrale Borzeşti, iar proiectul ar fi susținut de companiile Romgaz, Oil Terminal Constanţa şi Conpet Ploieşti, împreună cu Banca Transilvania şi Societatea de Investiții Financiare (SIF) Moldova.

La reuniune – spune sursa citată de Capital – au participat, între alții, Constantin Rădulescu, fost director la Rafo, Virgil Metea, director general Romgaz, Gheorghe Ionescu, director general adjunct al Conpet Ploiești, Leonard Toth, fost director de marketing la Chimcomplex, Florea Dumitrescu, fost ministru de Finanțe, fost ambasador al României în China, Vasile Oprea, director al sucursalei Bacău a Băncii Transilvania, Toader Găureanu, fost director general al Rafo și director la Carom, Victor Schmidt, lider al Confederației Sindicale Petrol și Gaze, Nicolae Gnatiuc, primarul municipiului Onești, Dan Hazaparu, asociat în Project Management, Doru Simovici și Mihai Tulbure, președintele, respectiv director al Camerei de Comerț și Industrie Bacău, Cezar Olteanu, consilier județean, și Mihai Albulescu, fost secretar de stat în Ministerul Energiei.

Se speră vânzări de 4,5 miliarde de euro pe an

Proiectul își propune modernizarea unităților industriale vizate și construirea de noi unități de producție: o instalație de piroliză la Rafo (care va prelucra gaze petroliere, benzină și motorină, în defavoarea carburanților auto), instalații de polietilenă, polipropilenă și polietilentereftalat la Carom, alături de cele de cauciuc sintetic, fenol/acetonă/bisfenol, polistiren, latexuri și MTBE de aici. De asemenea, se propune construirea unei instalații de bitum pentru prelucrarea fracțiilor grele din rafinărie, modernizarea termocentralei și dotarea cu echipamente moderne la Uton. Valoarea totală a investițiilor este estimată la 1,5 – 1,8 miliarde de euro, iar cifra de afaceri ar putea ajunge la 4,5 miliarde de euro pe an.

Proiectul ar avea – spun autorii lui – și susţinerea Consiliului Judeţean Bacău, a Consiliul Local Oneşti şi a Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Est. Unitățile industriale vizate ar urma să fie cumpărate de la actualii proprietari, dar este aşteptată şi implicarea Guvernului, care ar putea să emită un act legislativ care să faciliteze crearea CERP.

Opinii pro și contra proiectului

Înființarea CERP este așteptată și susținută de unii, dar tratată cu destulă neîncredere de alții. „Este o discuție, un plan a cărui realizare depinde de foarte multe necunoscute – ne-a declarat primarul municipiului Onești, Nicolae Gnatiuc. Orice primar nu ar putea să nu susțină un demers care, în final, ar genera locuri de muncă, bunăstare locuitorilor. Eu am fost invitat la reuniunea de la Slănic Moldova și acum știu că important este să se facă noi pași într-o asemenea direcție, a înființării CERP”.

Primul sceptic cu care am stat de vorbă a fost consilierul de imagine al Rafo, Ion Marian. „Nu am fost invitați la această reuniune – a spus Ion Marian. Nici nu știm cum ar putea decurge lucrurile, pentru că Rafo se află în insolvență, dar rafinăria este bine conservată și poate fi modernizată și repornită. S-a vorbit și despre o viitoare unitate de procesare a deşeurilor istorice din batalurile rafinăriei, de circa 500.000 de metri cubi, prin iniţiativa unui grup din Norvegia de a procesa aceste reziduuri, printr-o tehnologie modernă, de piroliză. Dar în zona noastră nu sunt astfel de deșeuri care să merite efortul”.

Și mai tranșant a fost președintele SIF Moldova, Costel Ceocea, care a amintit că proiectul este unul despre care se discuta din vremea premierului Radu Vasile (1998 – 1999) și a făcut un scurt istoric al evoluției lui. „Se vorbea despre posibilitatea dezmembrării platformei petrochimice Borzești în mai multe centre de profit, dar ideea nu a fost susținută – a spus Costel Ceocea. SIF Moldova era acționar în societățile de pe platformă și am luat în considerație proiectul, chiar am fost la premier cu reprezentanți ai întreprinderilor vizate. Am susținut că avem nevoie de a concentra și dezvolta afacerea din perspectiva pieței. Dar, proiectul nu este viabil. Am discutat despre el cu specialiști, cu autoritățile locale, dar fără să ne angajăm instituțional în proiect. Desigur, este nevoie de o revitalizare a potențialului industrial de la Borzești și din zona Onești. Există și o piață care poate aduce profituri mari, dar problema trebuie pusă în contextul actual”.

„Subiectul e foarte interesant, dar trebuie atent gestionat. Nu excludem oportunitatea propusă de acest proiect, dar nu ne-am formalizat, nu am subscris în vreun fel la el. Am avut unele discuții cu o parte dintre cei implicați, dar numai la nivel teoretic. În continuare credem că fără o confruntare la nivel guvernamental, fără a vedea dacă este posibilă integrarea acestei industrii la nivel național nu putem lua decizii. Sunt studii europene făcute cu privire la capacitățile de prelucrare ale României în domeniu, dar și la posibilitățile de valorificare a țițeiului și produselor derivate. Cred că un asemenea subiect trebuie gestionat cu discreție până la momentul în care toate aspectele, juridice și de oportunitate, ale transferului de proprietate etc. vor fi lămurite.”
Costel Ceocea, președintele SIF Moldova