Să lăsăm puțin războiul din Ucraina să se liniștească și să vedem ce se mai întâmplă prin zona noastră. Lucrurile se precipită atât în Kosovo, cât și în Bosnia dar și în Grecia.
În vreme ce oficialii europeni au încercat încă o dată să facă presiuni asupra președintelui sărb pentru a recunoaşte Kosovo, Finlanda și Anglia au crescut numărul personalului KFOR. Oficial, pentru a participa la exerciții în perioada 27 septembrie – 2 noiembrie. Totuși, anul trecut, a sosit batalionul regal al Gurkha tot pentru niște exerciții, care nu a mai plecat. Iar în vreme ce trupele KFOR își sporesc prezența în zonă, forțele de securitate din Kosovo încep să se joace de-a șoarecele și pisica cu sârbii. Albanezii kosovari au început să patruleze oficial pe lacul de acumulare Gazivode, aflat în proporție de 2/3 pe teritoriul Serbiei. Patrulele kosovare pe lac încalcă acordurile semnate acum zece ani, potrivit cărora lacul ar fi trebuit să fie sub controlul Comunității Municipalităților Sârbe. Dar, în ciuda acordurilor, această comunitate nu a fost niciodată creată de autoritătile kosovare.
Între timp, mai încolo, în Bosnia și Herțegovina, se pregătește sosirea trupelor NATO. Se zvonește că autoritătile au fost deja informate de acest lucru, mai ales că mandatul forței de menținere a păcii – EUFOR – expiră pe 3 noiembrie și ar trebui reînnoit. Dacă înainte de acel moment Consiliul de Securitate al ONU, în care Rusia are drept de veto, nu adoptă o nouă rezoluție privind prelungirea mandatului, unitățile EUFOR nu vor mai avea voie să rămână în țară. Și atunci e foarte posibil ca NATO să le înlocuiască.
Turcii bagă și ei capul în poză. După ce a plecat de la Belgrad declarând dregoste eternă Serbiei, președintele Erdogan a spus că țara trebuie să recunoască Kosovo. Poate nu întâmplător Turcia pregătește și înarmează forțele de securitate din Kosovo și sprijină aderarea teritoriului la diferite organizații internaționale. Ajuns în Croația, unde a inaugurat o moschee în orașul Sisak, salutul președintelui Erdogan a stârnit mirări. „Turcia nu și-a uitat niciodată frații, cu care împărtășim o istorie și o geografie comune, precum și legături culturale”, a spus el. Erdogan nu a uitat nici de Bosnia, propunând, din nou, ca Turcia să joace un rol de mediator între cele trei comunități, deși este cunoscut sprijinul acordat de Ankara musulmanilor bosniaci, inclusiv celor radicali.
În ceea ce privește relațiile dintre Turcia și Grecia, acestea au căzut, din nou, după ce Turcia a sărbătorit 100 de ani de la „eliberarea” Izmirului. Evenimentul, însă, este cunoscut în istorie sub numele de „Catastrofa din Smirna”: după recucerirea orașului de către turci, a izbucnit un incendiu în care a murit un număr cuprins între 10.000 și 100.000 de persoane – greci și armeni. Mulți greci au murit împinși de soldații turci în apele Mării Egee. Iată de ce sărbătorirea „eliberării” Izmirului a născut controverse, mai ales că autoritățile turcești au pregătit ecusoane speciale pentru forțele aeriene. Pe acestea apare un grec cățărat pe coadă unui F15 care se scufundă după ce a fost doborât de aviația turcă, textul care însoțește imaginea fiind „Oferim lecții gratuite de înot din 1922”.
