“Scrisori catre un redactor”

(vol. I, Constantin Calin, Editura Babel, 2014)

Ca la fiecare dintre volumele publicate, si la “Scrisori catre un redactor” ( vol. I., Editura BABEL, Bacau, 2014), Constantin Calin semneaza si Prefata, in care, exigentul critic literar aduce lamuririle necesare, dar mai ales avatarurile unui asemenea demers.

“Scrisorile…” nu sunt singulare in literatura româna si nici in cea universala, insa nici un alt redactor al vreunei reviste de cultura, cum este cazul lui Constantin Calin, care a semnat peste 40 de ani in Revista Ateneu, “Sinteze”, Desteptarea si Ziarul de Bacau, ca sa nu mentionez decât presa locala, nu a avut atâta grija si respect pentru “corespondenta” purtata cu zeci de scriitori, critici literari, filozofi, academicieni, sefi de reviste etc.

A pastrat, in toti acesti ani, fiecare scrisoare, telegrama, carte de vizita, mesaj scris pe un capat de hârtie, pregatindu-le, astfel, pentru tipar, restituind posteritatii un “bun public”. Cartea cu “scrisori” poate fi apreciata nu numai ca un “epistolar”, ci ca una de “memorii”, de “jurnal”. “Le public din teama – tot mai mare – pe care o am pentru soarta <>. Lipseste inca educatia cu privire la recunoasterea valorii acestora, atât in rândul publicului, cât si – vai! – al unora dintre emitatorii lor, scriitorii.

Altfel spus, lipseste educatia pentru arhive, dovada usurinta cu care persoane si institutii le iau de-a valma si se descotoresc de ele”, spune inca de la inceput Constantin Calin. Munca de redactor la o revista de cultura inseamna contact direct, dar si prin scrisori, cu diversi colaboratori, scrisoarea “reglementa” raporturile dintre acestia, se “socializa”, se schimbau idei, scrisorile erau adevarate “buletine de stiri”, de opinii pe varii teme, in lipsa telefonului mobil sau a celui fix.

Primul volum din “Scrisori catre un redactor” cuprinde, scrisori, telegrame, carti postale, vederi de la 13 “nume” din literatura româna. Fiecare semnatar beneficiaza, din partea autorului, de o prezentare, de o introducere in biografia literara si sociala. Inainte de a trece la “fondul” problemei, mai trebuie remarcat, fapt unic in asemenea gen de literatura, acribia cu care profesorul Constantin Calin se apleaca asupra fiecarei scrisori, de multe ori sunt mai consistente si interesante notele de subsol, explicative, care devin adevarate pagini de istorie literara. Fiecare scrisoare este purtatoarea unui mesaj extrem de important, atât pentru expeditor, dar mai ales pentru destinatar, cel mai adesea “vinovatul” pentru acest gen de comunicare.

Primul care deschide seria de scrisori este Eusebiu Camilar, poet, dramaturg, traducator, membru corespondent al Academiei Române, de la care Constantin Calin a primit 18 scrisori, 15 vederi din tara si strainatate si 13 telegrame. Toate sunt publicate. Dar autorul nu se opreste aici, aflam aspecte interesante despre autor, despre uneltele cu care obisnuia sa scrie Camilar, creionul si stiloul, pe hârtie de bloc-notes, pe hârtii din “mape de plicuri” sau pe bucati de coli aflate la indemâna.

Cerneala era rosie, verde, “albastra de intensitati variabile”, dar si interesante observatii despre grafie: “Scrisul este drept, de om cu brat puternic si exersat. Forma literelor e cea normala, exceptie citeva consoane: d (rasucit), f (cu funda cam mare), s (cu sedila schitata energic, ca o jumatate de zet) etc.” Scrisorile sunt reproduse exact cum au fost expediate (data, localitatea, adresa, modul de adresare (foarte important, care arata relatia dintre expeditor si destinatar: Draga Caline, Iubite Caline, Draga Costica, Tovarase Calin etc.), precum si formula de incheiere (Cu prietenie, Multa sanatate, Cu multumiri si consideratie sau, in multe cazuri, doar numele expeditorului). Si Eusebiu Camilar si Constantin Calin sunt nascuti la Udesti – Suceava, cum tot udestean este si Haralambie Mihaescu, filolog, scriitor, traducator, de la care primeste 23 de scrisori (“un corespondent promt si punctual, clar si concis”.)

Primul volum contine scrisori semnate de Serban Cioculescu, Constantin Ciopraga, Al. Dima, Mihai Dragan, Al. Husar, I.D. Laudat, Ion Maxim, Haralambie Mihaescu, Ion Rotaru, N. Gr. Stetcu, N.V. Turcu, Mihai Zaciu.

“Scrisori catre un redactor” devine cu fiecare pagina citita o adevarata istorie literara, culturala, politica, a presei culturale, sociala, din anii ’60 pâna in zilele noastre. Se citeste ca un roman, ca unul de dragoste, de viata, cele 450 de pagini te tin “legat”, atent, fac apel la memorie, ti-o improspateaza, te poarta prin decenii de literatura, prin atmosfera acelor ani: destine, opere, oameni.

“Scrisori catre un redactor” este distribuit, in Bacau, prin Libraria Glisando.