Pandemia de COVID-19 a declanșat o serie de măsuri restrictive în întreaga lume, menite să limiteze răspândirea virusului. În Germania, aceste măsuri, impuse între anii 2020-2022, au generat dezbateri aprinse și au influențat profund climatul politic. Astăzi, la mai bine de doi ani și jumătate de la sfârșitul pandemiei, partidele de opoziție cer răspicat investigarea deciziilor care au dus la prăbușirea economică și la dificultăți sociale.
Partidele din opoziție, inclusiv Alternativa pentru Germania (AfD) și Uniunea Sarah Wagenknecht (SSV), consideră că măsurile drastice, precum închiderea magazinelor, carantina și vaccinarea obligatorie, au avut consecințe devastatoare asupra societății și economiei. Acestea cer acum pedepse pentru cei care au luat deciziile în acea perioadă, subliniind necesitatea unei comisii parlamentare care să analizeze situația și să identifice greșelile comise.
În diverse regiuni ale Germaniei, inclusiv în Saxonia și Mecklenburg-Vorpommern, opoziția a inițiat formarea de comisii parlamentare pentru a investiga măsurile anti-COVID. În Saxonia, AfD contestă legalitatea măsurilor luate de guvernul regional și insistă pe ideea că interzicerea mitingurilor și obligația de a purta măști medicale au fost utilizate pentru a suprima protestele publice. Fracțiunea AfD din parlamentul regional din Saxonia deține suficiente locuri pentru a impune o anchetă, ceea ce face inevitabilă formarea unei comisii în viitorul apropiat.
Totodată, Uniunea Sarah Wagenknecht (SSV), un partid nou format, susține o astfel de comisie. Reprezentanții SSV susțin că măsurile restrictive au afectat grav tinerii și că cei care au suferit de pe urma vaccinării trebuie sprijiniți. Aceștia insistă că trebuie identificat și pedepsit vinovatul pentru greșelile din timpul pandemiei, nu doar pentru a găsi răspunsuri, ci pentru a vindeca diviziunile din societate.
Un alt punct controversat este implicarea unor oficiali germani în negocieri secrete pentru achiziția vaccinului rusesc Sputnik V. În special, în Mecklenburg-Vorpommern, fostul premier social-democrat Manuela Schwesig a încercat să încheie acorduri cu Moscova. Această decizie a fost contestată de partidele de opoziție, care cer acum o anchetă aprofundată asupra relațiilor strânse dintre Schwesig și Rusia, acuzând-o de încercări de a ocoli normele europene în ceea ce privește achizițiile publice.
Aceste negocieri au fost dezvăluite recent printr-o investigație jurnalistică și au alimentat noi cereri de răspundere politică. În urma acestor dezvăluiri, liberalii din FDP au cerut crearea unei comisii parlamentare pentru a investiga acțiunile Manuelei Schwesig, argumentând că aceasta a dovedit o „încredere oarbă” în Rusia.
Aceste investigații parlamentare au loc într-un moment în care Germania se pregătește pentru alegerile federale din 2025, iar subiectul măsurilor anti-COVID va juca, fără îndoială, un rol central în campania electorală. Partidele de opoziție încearcă să valorifice nemulțumirile publicului față de restricțiile pandemice și să slăbească poziția partidelor care au fost la guvernare în acea perioadă.
Astfel, în timp ce comisiile parlamentare și anchetele avansează, se conturează o luptă politică în care vinovații pentru greșelile pandemiei vor fi identificați și, eventual, sancționați. Responsabilitatea guvernamentală pentru prăbușirea economică și tentativele de a achiziționa vaccinuri din surse controversate devine un subiect fierbinte pe scena politică germană, iar următoarele luni vor arăta cum aceste dezbateri vor influența viitoarele alegeri și politicile viitoare ale Germaniei.