Sate infratite – Luizi-Calugara si Oituz de Constanta

Sa recapitulam: in 1923, mai multe familii din comuna bacauana au primit pamânt in Dobrogea, ca rasplata pentru eroismul demonstrat in Primul Razboi Mondial: zece hectare, din care unul pentru casa. Ajunsi acolo, locuitorii din Luizi-Calugara au decis ca cel mai potrivit nume pentru noua asezare e Oituz, in amintirea eroicelor lupte de la Marasti-Marasesti-Oituz.

Luizenii au dus cu ei intreaga zestre spirituala a localitatii din preajma Bacaului, intre care si un nume de erou – Andrei Lupu, primul cazut pentru patrie in Razboiul pentru Independenta din 1877. La 14 august s-au implinit 135 de ani de la moartea acestuia, prilej de a se organiza o manifestare complexa, la 23 de km de Constanta. Prin grija Forumului Democrat al Germanilor – filiala Constanta si a Primariei comunei Luizi-Calugara, la Oituz au ajuns circa 50 de bacauani (cadre didactice, preoti, elevi, locuitori ai satelor Osebiti si Luizi-Calugara, dar si istorici si studenti). A fost o reusita datorata colaborarii exemplare dintre Primaria comunei Lumina (primar, Dumitru Chiru), Asociatia „Cultul eroilor“ – filialele Constanta si Bacau, Arhivele Nationale – serviciile judetene Constanta si Bacau, universitatile „Ovidius“, „Andrei Saguna“, din Constanta, si „Vasile Alecsandri“ din Bacau (prin Societatea Cultural-Stiintifica „Vasile Alecsandri“ Bacau), parohiile romano-catolica (pr. Petru Mihaica) si ortodoxa (pr. Vladimir Florea), ca si scolile din comuna Luizi-Calugara (cea din Osebiti poarta numele lui Andrei Lupu).

„Ati cercetat vreodata cum creste un arbust? Mai intâi e un lujer, dar dupa aceea poate aparea inca unul care, desi pleaca din aceeasi radacina, are alta traiectorie. Ei bine, trebuie sa fie cineva care sa aminteasca din când in când ca radacina e una…“ Cam asa a prezentat motivatia actiunii Emanoil Rujanschi, initiatorul manifestarii. Vreme de trei zile, s-au derulat suficiente intâmplari culturale, religioase sau stiintifice, pentru a fi la inaltimea evenimentului omagiat: istoricul asezarii, in documente (Vilica Munteanu, Virgil Coman, Paul-Valerian Timofte, Remus Macovei), evocari (Livioara Stamate, Petru Ciurea, Ulderich Cojocaru) si momente artistice (elevii din Oituz si din Luizi-Calugara); medalioane Aurora Gruescu, din Oituz de Bacau, prima doamna a silviculturii românesti (Rodica Simionescu) si Marco Bandini (Ioan Danila); sfintirea locului viitorului monument inchinat eroilor („Sa cinstim pe inaintasii nostri ca pe aproapele nostru!“ – monseniorul Stefan Ghenta) s.a.

Filologele din Bacau prezente acolo au fost poate cele mai impresionate de ineditul si densitatea evenimentelor, incât una dintre ele, Diana Focsa, a anuntat public ca tema lucrarii ei de licenta va fi o schita de monografie dialectala a satului Oituz, comuna Lumina, judetul Constanta. Cei de fata au aplaudat si i-au promis tot sprijinul.