Şase! Vine evaluarea…

Noutate veche

Evaluarea naţională de la finalul clasei a şasea aproape a intrat în ritmul obişnuit al pregătirii gimnaziştilor. Dincolo de obiecţiile venite din tabăra părinţilor sau din cea a pedagogilor, forma actuală de verificare a cunoştinţelor după câte doi ani de şcoală este bine-venită şi susţine ideea de utilitate a procesului de învăţământ.

Evaluarea evaluării

Tot după doi ani am purces şi noi la o privire comparativă a subiectelor date la limba română. În 2016, forul diriguitor era Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, iar în 2018, titulatura a rămas la Ministerul Educaţiei Naţionale. Eliminarea cercetării ştiinţifice să fie o cauză a scăderii alarmante a exigenţei funcţionarilor din Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare?

Un 2016 diacritic…

Subiectele de acum doi ani au fost tehnoredactate corect: toate semnele diacritice erau la locul lor, singura eroare fiind substituirea unei litere („s-au topit toare pixurile”, în loc de toate).

… şi un 2018 nediacritic

Toate textele de anul acesta abundă în greşeli de redactare: si (pentru şi), trâmbite (pentru trâmbiţe) etc. sau un calup întreg de enunţuri cărora elevul de 12-13 ani trebuie să le asocieze interpretări: „Guvernul ofera copiilor sansa de a merge in tabara” etc.

Dacă ar fi doar „banalele căciuliţe” ori virguliţe…

Selectăm câteva dintre numeroasele erori:

a) „Şase din taberele care se organizează la Arieşeni sunt cu tematică. Trei sunt de orientare turistică, iar alte trei de artă fotografică”. (Corect: „ cu tematică: trei […] turistică, iar alte trei, de artă”, pentru că semnul două puncte descrie componenţa grupului de şase tabere, iar a doua virgulă ţine locul verbului copulativ „este”.)
b) „În cadrul lor, liceenii – grupul ţintă al acestor acţiuni, însoţiţi şi coordonaţi de animatori socio-educativi – pot asimila […]” (Corect: grupul-ţintă; socioeducativi; – pot asimila, cu perechea liniei de pauză, nu cu cratimă.)
c) ”Înălţarea Domnului – Ziua Eroilor” ş.a. Ghilimelele de deschidere trebuie plasate jos („Înălţarea”). Din păcate, toate exemplele de pe pagină prezintă ghilimele sus-sus, în loc de jos-sus, iar alteori lipsesc: Parcul Carol, în loc de Parcul „Carol”.
d) „pe Muntele Mateiaş”, „în Munţii Carpaţi” (corect: muntele, munţii – DOOM, p. XV). În schimb, „Parcul «Carol» din capitală” impune majuscula pentru înlocuitorul Bucureştiului, „Capitală” – DOOM, p. LXI.
e) „Ei au posibilitatea de a descoperi natura, jocul, muntele, respectul, comunicarea liberă şi pe ei înşişi.” (Corect: „muntele, dar şi respectul”, pentru a delimita două grupaje: al concretului şi respectiv al abstractului.)

O nedorită apropiere

Nici în 2016, nici în 2018 nu este respectat regimul virgulei:
a) „Oferta ediţiei, prezentată de cei circa 70 de expozanţi (reuniţi în 26 de standuri) vine în întâmpinarea unor solicitări dintre cele mai diverse” (testarea din 2016). Singura virgulă este între subiect („oferta”) şi predicat („vine”). Explicaţia „prezentată […] standuri)” trebuia marcată printr-o pereche de virgule, chiar dacă locul celei de-a doua e obturat de paranteză.
b) „Iar noi le-am sugerat să mănânce cu mâna şi să rupă cu dinţii, dacă situaţia o cere, carnea de pui şi peştele se mănâncă cu mâna şi la casele regale” (testarea din 2018). Virgula dinaintea cuvântului „carnea” se impunea fie înlocuită prin semnul două puncte, ori însoţită de un cauzal: „deoarece”, „întrucât”.

Final deschis

Nu avem deocamdată alte pretenţii decât să se revină la gradul de exigenţă din anul 2016 decât să scadă şi mai mult în 2019.