În întreaga lume, iarna aduce o mulţime de sărbători. Cele mai multe sunt, mai ales în emisfera nordică, raportate la solstiţiul de iarnă. Aceste evenimente sunt sunt asociate cu sărbătorile religioase. De fapt, „holyday/sărbătoare” a fost derivat de la „holy/sfânt” şi „day/zi”. Răsfoind calendarele lumii, am spicuit câteva dintre aceste sărbători…
Sfântul Nicolae. Este sărbătoarea celebrată pe 6 decembrie. Sfântul Nicolae a fost un protector al săracilor. Acesta este tratat ca şi Mos Crăciun, considerându-se a fi numele original al acestuia. Copiii îşi aşează cizmele pe pervaz sau la uşă, pentru ca Moş Nicolae să le umple cu dulciuri. Crăciunul sau Naşterea Domnului. Creştinii din întreaga lume sărbatoresc această zi pe 25 decembrie. Ei merg la biserică, decorează pomul de Crăciun, oferă cadouri, organizează o cină tradiţională, În multe zone ale Europei se cântă colinde de Crăciun. Steaua, aşezată în vârful unei prăjini, este un simbol extrem de valoros.
Sf. Lucia este sărbătoarea celebrată pe 13 decembrie, în Suedia, în cinstea Sf. Lucia, care a trăit în secolul al III-lea, şi este considerată sfânta protectoare a luminii. Fetele tinere îmbracă rochii lungi, albe, cu eşarfe roşii legate la brâu, poartă o coroană cu lumânări aprinse pe cap, cântă colinde, pentru a-şi trezi familiile şi a le aduce chifle răsucite, cunoscute sub numele de „pisicile Lucia”, şi cafea. Channukkah sau Hannukah este una dintre cele mai importante sărbători evreieşti, în special datorită conotaţiilor semnificative proximităţii sale spre Crăciun.
Poporul evreu sărbătoreşte revoluţia împotriva suprimării şi asimilării religiei iudaice. Sărbătoarea durează o săptămână (26 decembrie –1 ianuarie), vreme în care menorahul, candelabrul evreiesc cu şapte braţe, este păstrat aprins.
Kwanzaa („primele roade”) îşi are originile într-un vechi festival al recoltei din Africa, celebrând idealuri precum responsabilitatea colectivă, autodeterminarea, cooperarea, creativitatea, credinţa şi unitatea. Sărbătoarea, care durează de la 26 decembrie până la 1 ianuarie, este un prilej pentru afroamericani de a umple casele cu legume şi fructe, cu haine special cusute şi de a aprinde kinara, un sfeşnic deosebit.
Mardi Gras (sau Fat Tuesday, în Franţa) are loc cu o zi înainte de Miercurea Cenuşie şi mai este cunoscută sub numele de „Ziua clătitelor” sau „Marţea lăsatului sec de brînză”. Este şi ultima zi a Carnavalului care durează 12 zile după Crăciun.
Ea este menţionată ca A Douăsprezecea Noapte, care „cade” în 6 ianuarie, cu exact 46 de zile înainte de Paşte. Celebre pentru modul în care sărbătoresc această zi sunt oraşe precum Rio de Janeiro, New Orleans sau Veneţia.
Eid-al-Adha, sărbatoarea celebrată de către musulmani prin pelerinajul la Mecca, durează de trei zile, începând din 10 ianuarie. Este o comemorare a dorinţei lui Ibrahim de a-şi sacrifica fiul, Ismael, la porunca lui Dumnezeu. Musulmanii îl consideră pe Ismael strămoşul arabilor.
Anul Nou Lunar durează două săptămâni (în a doua parte a lunii ianuarie sau la începutul lunii februarie) şi este celebrat de către coreeni, vietnamezi şi chinezi. Oamenii poartă hainele cele mai bune şi fac schimb de cadouri şi alimente.
Las Posadas, sărbătorită în Mexic (16 decembrie–24 decembrie), reprezintă o reconstituire a căutării de către Hristos a unei camere la un han. Specifică sărbătorii este o procesiune care transportă o păpuşă, care îl reprezintă pe copilul Hristos, şi imaginea Mariei şi a lui Iosif călare pe un măgar mic.
Anul Nou Japonez. Celebrarea sa este unul dintre evenimentele cele mai importante din Japonia. Ajunul Anului Nou este cunoscut aici ca Omisoka. Japonezii petrec mult timp la cumpărături şi-şi deretică meticulos prin case. Acestea simbolizează lăsarea în urmă a trecutului şi asumarea unui nou început. Sărbătoarea Anului Nou în sine este cunoscută sub numele de Shogatsu. Japonezii îşi decorează casele şi le dăruiesc copiilor jucării şi bani, ceilalţi membrii ai familiei şi prietenii primind felicitări.
