Sărbătoare la Palatul Administrativ. Zece prefecți ai județului au retrăit ultimele trei decenii

Evenimentul care s-a desfășurat, marți, 2 aprilie, în sala mare a Palatului Administrativ nu va fi uitat multă vreme: sărbătorirea Zilei Instituției Prefectului – Ediția I, care a reunit zece prefecți ai județului la aceeași masă: Viorel Hrebenciuc, Dumitru Bontaș, Ioan Silviu Lefter, Radu Cătălin Mardare, Gheorghe Hură, Constantin Dorian Pocovnicu, Claudiu Bălan, Constantin Scripăț, Tudorița Lungu și Maricica Luminița Coșa, actualul prefect de Bacău.

La festivitate au mai participat subprefectul Valentin Ivancea, directori de deconcentrate, șefi ai structurilor subordonate MAI, colaboratori, mass-media și, firește, angajații de azi ai Prefecturii.

Primul moment a fost dezvelirea fotografiilor tuturor prefecților județului Bacău, expuse pe peretele din dreapta scărilor, după care invitații au fost conduși în sala de ședințe. În cuvântul de deschidere, Maricica Luminița Coșa, care a inițiat această întâlnire specială, le-a mulțumit foștilor prefecți pentru prezență și i-a rugat să împărtășescă din experiența lor.

Mai întâi, însă, Sorin Ailenei, moderatorul întâlnirii, a prezentat un material video cu imagini din istoria recentă a instituției: festivități, inundații, inaugurări, vizite ale miniștrilor, marșuri etc. A urmat „un șir de povești adevărate”, spuse tot de Sorin Ailenei, despre atribuțiile prefectului de-a lungul timpului, din vremea în care prefectul era conducătorul unei comunități, al unei provincii sau al unei structuri militare, trecând prin „modelul francez”, „modelul prusac” și ajungând în ziua de azi, când prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu.

„Trebuie să cunoști trecutul”

Sărbătoriții, nouă din cei 14 invitați la eveniment, au fost rugați să vorbească despre experiența lor.

Viorel Hrebenciuc, primul prefect al județului după Revoluție, a mărturisit că are un sentiment de deja-vu, aflându-se aici, în sala mare a Palatului Administrativ. „Nu sunt multe poze de atunci, nu eram obișnuiți cu mass-media, nici preocupați de publicitate. Sincer, după cum știu cei din aceeași generație cu noi, ne-am propus să punem Bacăul pe harta României. Bacăul nu era prea cunoscut și nu avea clădiri reprezentative”, a amintit Viorel Hrebenciuc. Din acest motiv au fost construite sau renovate imobile care au însemnătate și azi: Centrul de Cultură „George Apostu”, Direcția de Finanțe, Banca Comercială, Clădirea Poștei, Catedrala „Înălțarea Domnului” și două muzee: „Iulian Antonescu” și „Ion Borcea”. Viorel Hrebenciuc a mai povestit despre Revoluție, vizita Maicii Tereza, urmată de decizia a de construi o catedrală ortodoxă, și despre calamități. Nu putea ocoli acel eveniment tragic: ruperea digului de la Belci și inundațiile catastrofale din 1991, care au luat 96 de vieți și au distrus 36 de sate. „Satele au fost refăcute în câteva luni”, a precizat Viorel Hrebenciuc, apoi a apreciat organizarea acestei întâlniri și, oarecum îngândurat, a adăugat: „Ca să stăpânești viitorul trebuie să cunoști trecutul.”

„Atunci eram tineri”

„În urmă cu 50 de ani, mă pregăteam să susțin examenul de absolvire a facultății și eram la fel de emoționat ca astăzi, pentru că în fața dumneavoastră dau tot un fel de examen”, a mărturisit Dumitru Bontaș, al doilea prefect al județului. El și-a amintit că era la Neptun, în concediu, când Viorel Hrebenciuc i-a propus colaborarea, iar asta a însemnat să învețe administrație. Retrocedări, privatizări, înființarea FPP, a unor fundații și a Universității „G. Bacovia” au fost retrăite de Dumitru Bontaș, alături de invitați. Pentru viitor își dorește să fie pusă în valoare Camera de Comerț și să dezvolte „Bacovia Center”. „Un alt proiect ar fi să înlocuim transportul pe calea ferată cu dirijabilele”, a declarat acesta, precizând că e nevoie de sprijinul Aerostar și IAR Ghimbav.

Ioan Silviu Lefter a felicitat-o pe Maricica Luminița Coșa pentru această inițiativă, pentru felul în care arată azi Palatul Administrativ și pentru panoul din dreptul scărilor. „Principala noastră activitate a fost împărțirea pământului, care era groaznică. A fost o perioadă foarte grea”, a mărturisit Silviu Lefter. Cu toate acestea își amintește acele vremuri cu plăcere pentru că, nu-i așa, „atunci eram tineri”.

Pentru Radu Cătălin Mardare, venit special din Spania la Ziua Instituției Prefectului, mandatul „a fost un tur de forță”, marcat de încheierea negocierilor cu Uniune Europeană și intrarea în NATO, în care „și noi am fost o rotiță”.

Mandate lungi, mandate scurte…

Două teme s-au regăsit în aproape toate alocuțiunile: retrocedările și inundațiile. Gheorghe Hură, care a fost prefect, dar înainte de asta director general în Prefectură, secretar general al județului și subprefect, s-a ocupat mai mult decât toți ceilalți la un loc de aplicarea legilor funciare. „Mă simt obligat să mulțumesc în mod aproape evlavios tuturor colegilor cu care am lucrat în cadrul acestei instituții”, a spus Gheorghe Hură, modest.

Pentru că a fost cel mai tânăr prefect al județului, Dorian Pocovnicu a încercat să lucreze în echipă. „Mi-a rămas întipărit în minte un moment în care, fiind la Răcăciuni, vedeam cum asfaltul se rupea în fața nostră. (…) Vreau să mulțumesc colaboratorilor noștri de la ISU, IJJ și IPJ pentru sprijin, doamnei Ana Cucu (șef cabinet), ea este, cred, primul prefect al județului, doamnei Volcescu și celorlalți colegi cu care am lucrat”, a spus (încă) tânărul Dorian Pocovnicu.
Și Claudiu Bălan a mulțumit colaboratorilor, mărturisind că speră să le fi lăsat o amintire plăcută. „M-am implicat foarte mult pe stimularea și întreținerea dialogului social. Practic, am reactivat comisiile care erau prevăzute în actele normative și nu prea mai funcționau”, a declarat Claudiu Bălan.

Digul de la Săucești

Intervenția lui Constantin Scripăț, „cel mai sincer dintre prefecți”, a avut darul de a-i înviora pe toți. Nu a avut mari proiecte, mari construcții de biserici, ba chiar a avut neîmpliniri, a afirmat el, povestind despre prezența unei companii indiene care era interesată de Bacău datorită Aeroportului: „Chiar dacă nu mi-e drag Dragoș Benea, avea dreptate când spunea că un aeroport face mai mult decât o mie de kilometri de autostradă”. Nefiind sprijinit, nu a reușit să-i aducă pe indieni, care au plecat în Polonia, unde sunt și acum. „Despre ce realizări să vorbesc? Despre inundațiile din cauza cărora mi s-a spus «prefectul calamitate»? Eu le mulțumesc comandaților de oști care mi-au fost alături.” Poate fi mulțumit, totuși, că la insistențele sale s-a făcut digul de la Săucești. „Mi-a plăcut mai mult administrația decât politica, poate și pentru faptul că am fost dat afară din două partide și acum, se pare, și din al treilea”, a spus Constantin Scripăț, adăugând că nu poate să voteze împotriva unei parcări de care băcăuanii chiar au nevoie. „Vă felicit pentru modul în care arată Palatul Administrativ, am vrut și eu să-l fac, dar nu am putut. Atunci erau oamenii în stradă și îl înjurau pe prefect”, fiind perioada în care se tăiau salariile și pensiile, a amintit Scripăț.

Prefectura, „o familie unită”

Tudorița Lungu, care a avut „un discurs direct proporțional cu lungimea mandatului”, a precizat că niciun prefect nu a fost ferit de momente critice. „Cel mai mare beneficiu a fost că am întâlnit oameni admirabili, ca generalul Mihai Simionescu, care nu mai este printre noi, ca generalii Nicolaie Rugină și Vasile Enache. Sunt oameni cu care am avut o relație foarte bună”, a mărturisit ea. Azi se împlinesc 15 ani de la intrarea României în NATO și Tudorița Lungu ar fi trebuit să se afle în Parlament, la ședința festivă, dar a ținut să fie prezentă aici, în Bacău. În final, Maricica Luminița Coșa, mărturisind că ceea ce ar putea spune „ar fi prea mic și prea puțin” față de relatările foștilor prefecți, a preferat să folosească timpul pentru a le înmâna plachetele aniversare. „Când am preluat mandatul mi-am dorit să fim o familie unită. Ca să nu se spună că stau mai mult cu jandarmii sau mai mult cu polițiștii, i-am luat cu mine pe toți. Astăzi, în cadrul Instituției Prefectului, scriem o mică pagină de istorie”, a declarat Maricica Luminița Coșa. A primit și ea o plachetă din partea subprefectului Valentin Ivancea, dar și alte cadouri pe care nu le aștepta: o plachetă aniversară de la IPJ Bacău, un tablou cu zeci de imagini din deplasările în județ din partea IJJ, o monedă aniversară de la Baza 95 Aeriană și o cască roșie de la ISU, cu mesajul „Toți oamenii se nasc egali, dar numai unii dintre ei devin pompieri!” Festivitatea dedicată Zilei Instituției Prefectului s-a încheiat cu o poză de grup.

„Prefectul este cel care asigură respectarea legii, a drepturilor și libertăților cetățenești și care trebuie să dea dovadă de responsabilitate, de deciziile acestuia depinzând soarta a zeci și sute de mii de cetățeni. Pentru noi, Ziua Instituției Prefectului este un moment de bilanț, în care ne îndreptăm privirea spre cei care au contribuit la bunul mers al județului, dar și o ocazie de a ne propune noi perspective pentru îndeplinirea rolului pe care îl avem în interesul cetățeanului.”
– Maricica Luminița Coșa, prefectul județului Bacău

Cei 15 prefecți ai Bacăului, din 1990 până în prezent:

• Viorel Hrebenciuc (iulie 1990 – decembrie 1992)
• Dumitru Bontaș (decembrie 1992 – decembrie 1996)
• Ioan Silviu Lefter (decembrie 1996 – noiembrie 1999)
• Adrian Mironescu (noiembrie 1999 – ianuarie 2001)
• Radu Cătălin Mardare (ianuarie 2001 – octombrie 2004)
• Gheorghe Hură (octombrie 2004 – decembrie 2004)
• Gabriel Berca (ianuarie 2005 – martie 2008)
• Claudiu Octavian Șerban (aprilie 2008 – februarie 2009); (mai 2012 – martie 2014)
• Constantin Dorian Pocovnicu (martie 2009 – septembrie 2009; martie 2014 – martie 2016)
• Claudiu Bălan (octombrie 2009 – iunie 2010)
• Neculai Olaru (iulie 2010 – septembrie 2010)
• Constantin Scripăț (septembrie 2010 – aprilie 2012)
• Tudorița Lungu (23 aprilie 2012 – 12 mai 2012)
• Ioan Ghica (martie 2016 – aprilie 2017)
• Maricica Luminița Coșa (aprilie 2017 – prezent)